fbpx

"AM REFUZAT SA FIU TURNATOR" un roman din Cluj Napoca -rezident in UK

 Horia Radu
 "Nu am avut niciodata probleme cu Politia si nu cunosc pe nici una dintre persoanele judecate în acel proces privind aurul dacic. Ceea ce fac eu e perfect legal, vând si cumpar antichitati prin firma mea, iar pentru asta platesc taxe statului"
Horia Camil Radu (foto)

Clujeanul Horia Camil Radu, de 39 de ani, cetatean român, rezident în Marea Britanie, lucreaza într-un domeniu pentru care multi români l-ar invidia: este dealer de antichitati. Prin firma sa, înfiinaata în Marea Britanie, vinde ei cumpara obiecte de patrimoniu care se afla pe piata, de la monede si bratari, pâna la tablouri si statuete. O meserie din care ies bani frumosi, care presupune discretie dar si riscuri. Unele dintre ele asumate, altele care vin însa de unde te astepti mai putin.
Ceea ce i se întâmpla clujeanului Horia Camil Radu de opt luni încoace frizeaza absurdul. Acesta sussine ca este santajat de procurori care îi cer sa ofere date confidentiale despre clientii lui.

Refuzul "ofertei"
În octombrie 2005, Horia Camil Radu a solicitat Serviciului Judiciar

din Poli?ia Cluj eliberarea unei autoriza?ii de de?inere a unui detector de metale. Serviciul Judiciar i-a aprobat, conform legii, s? de?in? un detector, îns?, pân? la eliberarea autoriza?iei, a intervenit ceva imprevizibil. "Când s?-mi dea autoriza?ia, procurorul general adjunct al Parchetului Cur?ii Alba, Augustin Laz?r, m-a condi?ionat: mi-a spus c? îmi d? autoriza?ia dac? devin martor în dosarul penal 172/2005 (privind judecarea mai multor hunedoreni acuza?i de furtul ?i traficarea unor obiecte de patrimoniu din siturile dacice din Mun?ii Or??tiei - n.r.)", poveste?te Horia Camil Radu. Acesta sus?ine c? a refuzat "oferta" procurorului, spunându-i c? nu cunoa?te dosarul respectiv ?i nici cine e implicat în el. În plus, mai adaug? el, i-a mai spus procurorului c?, profesional, nu poate face a?a ceva, întrucât contractul pe care îl încheie cu fiecare client îi interzice s? vorbeasc? despre el. "S-a enervat ?i mi-a spus c? ar fi bine pentru mine s? cooperez cu Procuratura ?i s? le dau informa?ii despre tot ceea ce ?tiu, despre toat? lumea, despre tranzac?ii, despre clien?i etc. Despre tot. Altfel, ar putea s?-mi schimbe calitatea de <martor> în cea de <inculpat>. Mi-a cerut s? fiu informatorul lor. Am refuzat categoric", maruriseste clujeanul. 

M-au ameninat ca ma împusca"
Refuzul lui Horia Radu de a "coopera" i-a adus probleme pe care nici nu le b?nuia. Totul a început în decembrie 2005, la intrarea în ?ar? prin Vama N?dlac. "La frontier?, dup? ce mi-au introdus pa?aportul în sistemul lor de date, poli?i?tii m-au supus unui control extrem de am?nun?it. Mi-au scos totul din ma?in? ?i m-au controlat la sânge. I-am întrebat de ce fac asta. Le-am cerut s?-mi spun? dac? sunt dat în consemn la frontier? ?i, dac? da, din ce motiv. N-au vrut s?-mi r?spund?, îns? unul dintre poli?i?ti mi-a spus c? <sunt ceva probleme între dumneavoastr? ?i Parchet>".
Horia Radu a fost ?i la Alba-Iulia pentru a se interesa dac? e dat în consemn, îns? nici aici n-a aflat nimic. Ulterior episodul de la Vama N?dlac s-a repetat. Seria abuzurilor a culminat, potrivit spuselor sale, cu ultima intrare în ?ar?. În 22/23 iunie 2006, la ora 00.30, Horia Radu a intrat în România pe la Vama Turnu. "Eram singur în vam? ?i m-am prezentat la controlul pa?apoartelor. Când mi-au b?gat pa?aportul în sistem, lucr?torul mi-a spus c? trebuie s? a?tept pu?in c? <e o problem?>. <Ce problem??>, am întrebat. <Nu v? pot spune>", rememoreaz? clujeanul.
Horia Radu spune c? a cerut s? discute cu ?eful de tur? care s?-i spun? ce se întâmpl?. "Nici el n-a vrut. Am intrat în ma?in? ?i am spus c? a?tept s? mi se spun? care e problema. Atunci, el ?i-a b?gat mâna în ma?in? ?i mi-a luat cheile. L-am rugat s?-?i retrag? mâna, fiindc? e un bun al meu. M-a amenin?at c?-l ultragiez, de?i eu nici nu-l atinsesem. Apoi m-a amenin?at c? m? împu?c?. Era cu mâna pe pistol, gata-gata s?-l scoat? din toc", poveste?te, înc? ?ocat de cele întâmplate, Horia Radu.
Reclama?ie nesolu?ionat?
La câteva momente dup? incident, Horia a reclamat comportamentul poli?i?tilor de frontier? de la Vama Turnu, sunând la sediul Inspectoratului General al Poli?iei de Frontier? (IGPFR), îns? "operatorul 22" i-a spus c? "e posibil s? fie vorba de o coinciden?? de nume cu a unei persoane dat? în consemn".
De la Vama Turnu, pentru a verifica dac? e vorba de "o coinciden?? de nume", Horia Radu a plecat imediat la N?dlac, cu inten?ia de a trece frontiera la unguri. B?nuiala i s-a adeverit. "La ie?irea din ?ar? n-au fost probleme. La intrare, îns?, aceea?i situa?ie ca la Turnu. Mi-au luat pa?aportul, l-au verificat ?i, ca la un semn, patru poli?i?ti au s?rit pe mine. N-au scos pistolul, ca la Turnu, ci m-au amenin?at c? m? aresteaz?", sus?ine Horia Radu.
?i dup? acest incident, clujeanul a cerut IGPFR s? l?mureasc? odat? problema, dar tot n-a aflat dac? este dat sau nu în consemn la frontier?. Din acest motiv, Horia Camil Radu a decis s? fac? o plângere împotriva poli?i?tilor IGPFR ?i, în plus, s? dea în judecat? Parchetul Cur?ii de Apel Alba, pentru abuzurile, consider? el, f?cute de adjunctul acestei institu?ii, procurorul Augustin Laz?r.
Cu batista pe ?ambal
CLUJEANUL a cerut o reac?ie oficial? celor dou? institu?ii acuzate în acest articol, îns? ambele au pus "batista pe ?ambal". Motivând c? nu poate face publice date "privind instituirea unui consemn pe numele lui Radu Horia Camil", deoarece ar înc?lca legea 677/2001 privind protec?ia persoanelor, IGPFR afirm?, într-un comunicat, c? "efectuarea unor verific?ri am?nun?ite, în anumite situa?ii, asupra participan?ilor la traficul transfrontalier, constituie o practic? curent? a autorit??ilor cu atribu?ii de control în punctele de trecere a frontierei". La rândul s?u, procurorul Augustin Laz?r a refuzat s? r?spund?. "Dânsul a fost la noi, a dat ?i o declara?ie, îns? mai multe nu v? pot declara, nici acum, nici alt?dat?."
Procesul furtului aurului dacic
Informa?iile pe care procurorul Laz?r i le-ar fi cerut lui Horia Radu se refer? la traficarea a 15 br???ri dacice din aur masiv, în valoare total? de 1,5 milioane de euro. Scandalul br???rilor dacice a izbucnit în luna mai 2005, odat? cu arestarea a 13 hunedoreni, cunoscu?i ca f?când parte din "gruparea Ceia", sub acuza?ia c?, în zona cet??ilor dacice din Mun?ii Or??tiei, au c?utat, g?sit ?i traficat ilegal 15 br???ri dacice din aur masiv. Dosarul se afl? pe rolul Tribunalului Hunedoara. Printre presupu?ii beneficiari ai obiectelor procurate de "gruparea Ceia" au fost amintite nume sonore: Adrian N?stase, Ioan Talpe?, Dan Iosif, Ovidiu Tender ?i Sergiu Nicolaescu. To?i au declarat c? acuza?iile sunt total nefondate. ( de Tudor STIRBU pentru "Clujeanul" )

External sponsored links

Anunturi promovate