Pe lângă ei rudele care-i îmbrăţişează şi cu lacrimi în ochi îşi iau rămas bun. Dincolo, în sediul firmei, alţi oameni aşteaptă răbdători să-şi ridice biletul de călătorie. Destinaţia: Londra, un loc interzis pentru ei până acum câteva zile. Responsabilii firmei de transport internaţional Tarsin îi ajută pe oameni cu informaţii. „În Anglia există un birou pentru imigrări, sunt oameni care vă pot ajuta cu informaţii despre ceea ce aveţi nevoie să ştiţi. Se vorbeşte în limba română şi nu aveţi de ce să vă faceţi griji. Dacă doriţi să obţineţi şi un loc de muncă vă puteţi adresa cu încredere la oficiile specializate”, este mesajul lui Corneliu Lucescu către sucevenii care au plecat ieri spre Anglia. Pentru mulţi dintre oameni este însă o adevărată aventură.
Unii dintre ei pleacă pentru prima dată din ţară şi, în plus, nu cunosc o boabă de engleză. Sunt încrezători însă şi spun că se vor descurca la Londra, mai ales că au rude sau cunoştinţe care ar trebui să-i aştepte la sosire.
· Cel mai tânăr călător spre Anglia, doi ani
Dintre bagaje şi oameni se iţesc şi câţiva ţânci. O fetiţă de câţiva anişori stă lângă autocar. Este împreună cu mama şi aşteaptă cu nerăbdare plecarea spre Anglia. Mama recunoaşte: limba lui Shakespeare îi este cam străină. Nu-şi face probleme, are de la cine învăţa. Fetiţa se încălzeşte pentru impactul cu aerul britanic cu două colinde în engleză, învăţate probabil la grădiniţă. Pe uşa din faţă a autocarului urcă grăbit un bărbat. Ţine în braţe un ghem cu ochi vioi. Este nepotul său şi îl protejează cum ştie el mai bine. Îl creşte de la două luni, de când fiica sa a plecat la Londra pentru a câştiga un ban în plus. Băieţelul are acum doi ani şi merge să-şi revadă mama. Pe care, bineînţeles, nu mai are cum s-o recunoască. Bunicul este însă optimist: sângele apă nu se face.
· Hâj, Solovostru şi Vicol, nume care vor deveni britanice
Hâj, Solovostru, Vicol, sunt doar câteva dintre numele cu care se vor îmbogăţi cataloagele britanice. Fiecare dintre ei pleacă cu un trecut românesc pe care vor să-l preschimbe cu unul englezesc. O încercare dificilă, mai ales pentru cei trecuţi de prima tinereţe. Oameni cu părul cărunt se vor integra şi ei. De fapt, merg în Anglia pentru a-şi reîntâlni rudele. Maria Hâj are aproape 60 de ani şi Londra este pentru ea o necunoscută. Teama este învinsă de dorul de copii. Nu i-a mai văzut de 7 ani şi speră să ajungă sănătoasă pe tărâm britanic pentru a se îmbrăţişa cu rudele. Lângă autocar stă o altă femeie. Părul alb trădează anii care s-au scurs peste ea şi peste suferinţele ei. Este fără bagaje. A venit doar să se intereseze ce-i trebuie pentru a pleca în Anglia. „Am fata, ginerele şi nepoţii acolo. Mi-e tare dor de ei. Nu i-am văzut de cinci ani şi nu credeam că o să-i mai văd”, spune femeia, şi lacrimile o podidesc înainte de a-şi continua ideea.
· Cine are mai mult de un kilogram de brânză şi o sticlă de ţuică, amendă de 5.000 de lire sterline
Vine şi ora plecării. Cu câteva minute înainte vin şi ultimele indicaţii. Beniamin Lucescu, directorul firmei Tarsin, îi anunţă pe călători că în bagajele lor nu se pot regăsi decât câteva produse. „Un kilogram de brânză, un kilogram de carne, o sticlă de ţuică şi un cartuş de ţigări. Asta e tot ce ni se permite să transportăm de persoană. Cine este prins cu mai mult de atât va fi nevoit să plătească o amendă de 5.000 de lire sterline. Asta au decis autorităţile britanice şi noi trebuie să ne conformăm”, a fost anunţul care însă nu i-a descurajat pe ocupanţii locurilor din autocar.
· Mulţi suceveni s-au înscris pentru plecările în Anglia încă de acum două luni
Preconizata ridicare a interdicţiilor pentru călătoriile în Anglia a înfierbântat minţile sucevenilor cu multe luni înainte de 1 ianuarie 2007. Reprezentanţii firmei rădăuţene Tarsin au început înscrierile pentru Londra din timp. Aşa s-a ajuns ca ieri să plece spre Anglia nu mai puţin de 3 autocare. În total, peste 140 de oameni au ales drumul pribegiei. Şi alte firme au organizat plecări spre Anglia, astfel că în primele zile ale eurointegrării sute de suceveni şi-au părăsit locurile de baştină. Pentru ei a început aventura engleză, iar mulţi alţii îi vor urma. Cât de curând. Nu-i sperie nimic, nici măcar cele 48 de ore de drum, nici traversarea Canalului Mânecii şi nici răceala poliţiştilor englezi. Iar preţurile sunt modice, 150 de euro o călătorie dus, 200 de euro un drum dus-întors în termen de 30 de zile şi 270 de euro un drum dus-întors în termen de 180 de zile.
Site pentru Anglia www.romani.co.uk
Cei care pleacă sau au plecat deja în Anglia au şi un site cu informaţii şi numere de telefon pe care le pot apela în caz de urgenţă. Pe site-ul www.romani.co.uk sucevenii pot afla mai multe date despre lumea la care tânjesc. „Te gândeşti să pleci în Anglia? Suntem aici pentru tine!”, este mesajul cu care sunt întâmpinaţi cei care accesează site-ul. De aici pot afla date generale, dar care pot fi utile pentru oricine doreşte să ajungă în Londra şi care vrea să afle câte ceva despre cum să munceşti legal, cum să-ţi deschizi un cont bancar etc. Depinde şi cum ne vor primi britanicii, mai ales că ziarele de la Londra nu au fost deloc blânde cu imigranţii români, pe care i-au prezentat ca pe nişte paria, un soi de urmaşi ai lui Dracula. Sandrinio NEAGU  sandriniomonitorulsv.ro