fbpx

CRONICA POLITICA 05-11-04

Baloane de săpun şi baloane de oxigen au împânzit cerul României.

Cristian StefanescuBaloanele de săpun sunt pădurile retrocedate mânăstirilor bucovinene de generosul Guvern Adrian Năsatse, banii pentru medicamente compensate şi gratuite pe care ministrul Ovidiu Brânzan i-a găsit dipsonibili prin bugetul pe anul 2012 al Sănătăţii sau cei pentru Daciile la care visau, înainte de 1989, mulţi români şi pe care nu am înţeles prea bine de unde reuşeşte Executivul PSD să îi scoată. Mai ales acum când, fără nici o noimă şi, mai ales, fără acoperire, leul naţional îşi etalează muşchii pe la ghişeele caselor de schimb. Şi, tot aici, în categoria baloanelor de săpun, deşi l-am privi, mai degrabă, ca pe un săpun usturător scurs în ochi, ar trebui să includem şi un alt gest cu tentă electorală (ca, de altfel, fiecare dintre cele până acum enumerate): zarva stârnită în jurul unei posibile decizii de graţiere a liderului minerilor din vremea mineriadelor, Miron Cosma. Pus să dea socoteală în faţa opiniei publice, preşedintele Ion Iliescu a răspuns în stilul “Nu vă priveşte!” şi “Sunteţi obsedaţi” la întrebări referitoare la o scrisoare a Cotrocenilor, adresată sindicatelor miniere din Franţa, în care se precizează că şeful statului “a analizat cu toată atenţia” şi “are în vedere problema acordării unor graţieri individuale”. Şi, pentru că tot nu s-a demodat “greaua moştenire”, în epistola către francezi, Cotrocenii vorbesc despre “reaua credinţă şi abuzurile” fostei guvernări în cazul Cosma.

Să trecem la baloane de oxigen, pe care le-au încasat aceleaşi personaje care au lansat baloanele de săpun, anume, candidaţii Partidului Social Democrat – dinspre partenerii de afaceri aflaţi puţin mai la Vest. Mai întâi cancelarul federal Gerhard Schröder şi, apoi, comisarul european pentru extindere Günther Verheugen au dat ca sigură încheierea – în zilele ce vin – a negocierilor de aderare în aşa fel încât, înainte de alegeri, actuala echipă guvernamentală de la Bucureşti să poată raporta onor îndeplinirea – în timpul misiunii sale – a celor două obiective strategice majore ale României: integrarea (sub curcubeu) în NATO şi admiterea de facto în Uniunea Europeană.

Între timp, campania electorală merge, înainte şi, aceasta, pe alocuri, pe banii publici pentru că, iată, numărul zilelor “de teren” ale senatorilor a fost crescut, absenţele de la lucrările în plen sau comisii fiind admise şi chiar decontate pentru aşa numite “activităţi în circumscripţii” nu de vineri ci de joi începând. Or, în cele trei săptămâni rămase până la alegeri, pare destul de limpede ce fel de activităţi se află pe agenda politicienilor! Dar ce ne miră de la nişte bieţi senatori când viitorul lor coleg (în prezent, pentru al cam treilea mandat preşedinte) face deplasări prin ţară pe bani publici invocând tot felul de atribuţiuni ale şefului statului dar uită pentru ce a ajuns la destinaţie şi începe să înfiereze o posibilă schimbare guvernamentală. Este dreptul domniei sale de cetăţean, de a alege şi a fi ales – cu acest argument încearcă Iliescu să combată acuzaţiile grave şi îndreptăţite de non-constituţionalitate în care se află. Sigur, ceea ce uită, domnia sa, este că şi-a asumat de bună voie şi nesilit de nimeni prerogativele de preşedinte şi că acestea îi impun anumite limite pe care, desigur, i-ar prinde bine, mai ales demnităţii pe care o reprezintă, să le respecte.

Că tot vorbeam de şefii de stat, am trecut voit cu vederea, săptămâna trecută, vestea despăgubirilor pe care actualii conducători ai neamului şi-au propus să le ofere Regelui Mihai. Iată, însă, că ceea ce vrea Adrian Năstase cu (probabil) dezlegare de la Ion Iliescu nu convine unui Nicolae Văcăroiu. Aşa că Senatul României a respins adoptarea în regim de urgenţă a proiectului respectiv de lege. Ceea ce ne lasă spaţiu de manevră interogativă: nu, cumva, este vorba despre un tertip electoral menit a mai atrage câteva voturi dinspre simpatizanţii fostului suveran pentru candidatul la Preşedinţie Adrian Năstase? O stratagemă în urma căreia nefericitul ultim rege al românilor se mai alege, o dată, cu o lovitură sub centură dar şi cu imaginea, de data aceasta, şifonată.

Cristian Ştefănescu

External sponsored links

Anunturi promovate