fbpx

Reportaj elogios despre Cluj-Napoca publicat în celebra publicaţie Vogue: „Oraşul nu mai are nevoie de Dracula“

 

Celebra revistă Vogue a publicat un amplu reportaj de călătorie din Cluj-Napoca, punând accent pe localuri, cafenele, restaurante şi galerii de artă.

 

După ce a încercat cocktailuri la „Joben” sau „Charlie”, a luat masa la „relicva comunistă Vărzărie” sau la „Via” şi a vizitat Salina Turda, Fabrica de Pensule şi Centrul de Interes, autoarea articolului a concluzionat: Clujul nu are nevoie de poveşti fantastice pentru promovare.

Reportajul publicat în ediţia electronică a revistei Vogue, în 10 martie, prezintă experienţele jurnalistei Alia Akkam, specialziată în articole de travel, la Cluj-Napoca, despre care spune că şi-a câştigat notorietatea „fără ajutorul legendelor care învăluie regiunea”. Articolul este în topul 3 al celor mai distribuite pe pagina web a revistei. Sunt descrise pe larg câteva restaurante, localuri şi cafenele, dar şi discuţiile pe care jurnalista le are cu proprietari, barmani, barişti. De asemenea, este prezentată oferta culturală a oraşului: Fabrica de Pensule, Centrul de Interes, muzeele de Istorie, Etnografic şi de Artăde. Autoarea a făcut o călătorie şi la Salina Turda pe care o descrie care fiind o experienţă „transcendentă”.   

O zi la Cluj-Napoca Autoarea Alia Akkam îşi începe articolul cu descrierea unei dimineţi într-una dintre cele mai interesante cafenele din oraş - „Let's Coffee”: „Într-o dimineaţă de sâmbătă, locurile la barul din lemn sunt ocupate de localnici, dintre care majoritatea, la intrare, îl salută pe proprietarul Vasile Lupsac. Lupsac, purtând ochelari şi şapcă de baseball, îşi desprinde privirea de la aparatul de cafea La Marzocco Strada, din care se scurge un espresso de top, şi îi salută. Este un ritm organic care continuă toată după-amiaza. La venirea serii, unii dintre aceşti oaspeţi vor lua masa la VIA, restaurantul amenajat într-o casă din secolul al XVIII-lea considerat de mulţi drept cel mai bun din oraş. Mai rustic decât formal, este locul în care tartarul de somon deschide calea pentru un risotto cu carne de vită thailandeză şi o felie de tort de morcovi. Mai târziu, poate, vor merge la o băutură la Joben. Decorul steampunk meticulos al localului – angrenaje, tuburi metalice, sticle de băutură în interiorul unui televizor de epocă - este un motiv suficient pentru a te face să vizitezi localul, dar cocteilul Old Fashioned te încurajează cu adevărat să devii client fidel. Aşa arată o zi la Cluj-Napoca, capitala neoficială a Transilvaniei şi unul dintre cele mai vibrante oraşe mici din Europa de Est - o reputaţie câştigată fără ajutorul legendelor care circulă despre regiune”.

Bram Stoker a creat o imagine falsă Transilvaniei „Puţine regiuni au o imagine atât de romanţată precum Transilvania, regiune aflată în centrul României, cu fundalul său pitoresc format de Munţii Carpaţi. „Dracula”, romanul de groază al lui Bram Stoker publicat în 1897, a creat în mod fals imaginea Transilvaniei ca o zonă teribilă ameninţat cu vampiri, turnuri care stau să cadă şi păduri înfricoşătoare, iar mulţi vizitatori în graba lor să intre în acest scenariu şi să ajungă la faimosul Castel din Bran, trec peste minunile mai puţin cunoscute ale zonei care captează o adevărată istorie mai bine ascunsă decât mitul. Coborârea în minele de sare de la Turda, vechi de secole, de exemplu, este o experienţă transcendentă”, explică jurnalista. De la Untold la Trianon Aflat la circa 300 de kilometri de metropolele Bucureşti, Budapesta şi Belgrad – Clujul îi încântă pe vizitatori cu arhitectura gotică şi barocă din centrul oraşului, dar şi cu viaţa „robustă” de noapte.    „Gazda festivalurilor de muzică Untold şi la Electric Castele, precum şi a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, Clujul este un centru cultural şi academic unde funcţionează 11 universităţi. Aerul tânăr al oraşului este, probabil, cel mai bine experimentat pe Strada Piezişă, care este plină de baruri zgomotoase, care sunt în mare parte ocupate de studenţi”, mai scrie jurnalista.   

Alia Akkam abordează în articol şi istoria Transilvaniei despre care scrie că este „complexă” şi a fost „dominată pe rând de romani, bulgari şi austro-ungari”. „În urma Tratatului de la Trianon din 1920, când au fost definite frontierele Ungariei noi, Transilvania, în ciuda unei populaţii maghiare semnificative, a fost cedată României. Relaţiile dintre cele două ţări pot fi uneori corosive.”   De la Varză a la Cluj...   Autoarea nu a uitat să treacă pe la celebrul restaurant „Vărzărie”, din centrul oraşului despre care spune că este „o relicvă comunistă din 1970 cu ziduri albe şi un semn neon.” Experienţa de aici o descrie ca pe o „lecţie de istorie”. Clienţii sunt serviţi aici cu la fel de celebra „Varză a la Cluj”. Tendinţa „carnivoră” a localurilor din Cluj este „îmblânzită” de restaurantul vegetarian Samsara Foodhouse, completat de ceainăria Samsara Teahouse. 

...La cocktail de Cluj   Pentru cei care preferă „amestecuri mai puternice, în Cluj există o ofertă impresionantă de cocktailuri: la Hemingway se servesc „Margaritas” amestecate cu Amaretto şi sirop de arţar; la „Charlie” unde „mulţi dintre cei mai buni barmani ai oraşului au făcut cocktail-uri care combină ingrediente precum coniac, rom şi flori de soc”. Casa TIFF „mixează mâncărurile şi băuturile cu cinematografia, indiferent dacă vorbim despre preparate precum „Spaceballs” în sos BBQ sau combinaţia măr-ghimbir-mentă din lista Disney Cocktails”. Chios Social Lounge, „ situat pe lacul din Parcul Central, este un spaţiu la modă decorat cu multă verdeaţă. Petrecerile cu DJ după o pizza cu chorizo şi sos de usturoi sunt la fel de bune ca luatul mesei pe terasă, privind la bărcile care plutesc pe lacul din parc”. „Dezvoltarea Clujului este similară cu ceea ce s-a întâmplat în Praga înainte de a devenit o zonă saturată de turişti”, îi povesteşte barmanul-şef de la Chios jurnalistei. Ea constată că această dezvoltare este vizibilă şi în ceea ce priveşte cafenelele de specialitate menţionând prăjitoria YUME şi o suită de localuri precum Let's Coffee, Koffer, Narcoffee, Roots, Espresso Studio.

Clujul nu are nevoie de poveşti fantastice   Jurnalista recomandă pentru cei interesaţi de artă şi cultură vizite la Muzeul de Etnografie al Transilvanei, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, precum şi la Muzeul de Artă din interiorul Palatului Bánffy. Pentru artă contemporană, turiştii sunt îndrumaţi spre Fabrica de Pensule şi  Centrul de Interes. Jurnalista a păstrat pentru final discuţia pe care a avut-o cu co-fondatorul Centrului de Interes, artistul Florin Ştefan: „Clujul este un oraş  aflat într-o continuă transformare, aflat încă în tranziţie, ca să spunem aşa, ceea ce face ca viaţa tuturor  să fie mai semnificativă. Suntem cu toţii o parte a peisajului său schimbător şi, din fericire, putem să ne lăsăm în continuare amprenta asupra viitorului oraşului”. Concluzia jurnalistei Alia Akkam este că oraşul nu are nevoie de „poveşti fantastice” precum mitul lui Dracula pentru promovare.  . 

Ziare: adev.ro

External sponsored links

Anunturi promovate