Franţa, Germania şi Marea Britanie au fost trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru nerespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot (NO2) şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori. Ungaria, Italia şi România sunt trimise în faţa Curţii de Justiţie din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter - PM10). Valorile-limită stabilite în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.
În ceea ce priveşte Republica Cehă, Slovacia şi Spania, măsurile aplicate sau planificate, astfel cum au fost comunicate Comisiei în urma Summitului ministerial privind calitatea aerului, par a fi în măsură să soluţioneze în mod adecvat lacunele identificate. Din acest motiv, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor respective, precum şi eficacitatea lor în remedierea situaţiei cât mai curând posibil.
În comunicatul instituţiei UE sunt incluse o serie de statistici privind nivelul particulelor în suspensie (PM10) în cele Italia, Ungaria şi România.
Italia – în 28 de zone de calitate a aerului, printre care regiunile Lombardia, Piemonte, Lazio şi Veneto, valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent în 2016 pentru o perioadă de până la 89 de zile;
Ungaria – în 3 de zone de calitate a aerului, Budapesta, Pecs şi valea Sajó, valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent în 2016 pentru o perioadă de până la 76 de zile;
România – în aglomerarea Bucureşti, valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.
În total este vorba de 16 cazuri în curs de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva unor state membre (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Italia, Letonia, Portugalia, Polonia, România, Suedia, Slovacia şi Slovenia). Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit, la 5 aprilie 2017 şi, respectiv, la 22 februarie 2018, că Bulgaria şi Polonia au încălcat legislaţia UE.
Decizia de joi urmează unui aviz motivat adresat Italiei în aprilie 2017, unui aviz motivat suplimentar adresat României în septembrie 2014, precum şi unui aviz motivat suplimentar adresat Ungariei în martie 2014.
De asemenea, Comisia a decis să adreseze scrisori suplimentare de punere în întârziere Germaniei, Italiei, Luxemburgului şi Regatului Unit din motivul că au ignorat normele UE privind omologarea de tip a vehiculelor.
CE solicită României să transpună în mod corect normele UE privind deşeurile radioactive
Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere Austriei, Italiei, Poloniei, Portugaliei, Marii Britanii, Cehiei, României, Ungariei şi Olanda pentru că nu au transpus în mod corect anumite cerinţe din Directiva privind combustibilul uzat şi deşeurile radioactive.
Directiva privind combustibilul uzat şi deşeurile radioactive (Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului) instituie un cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive pentru a nu impune sarcini inutile generaţiilor următoare, se arată într-un comunicat dat publicităţii de instituţia UE.
În plus, Comisia Europeană invită Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovenia, Spania, Regatul Unit şi Olanda să adopte programe naţionale de gestionare a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive. Statele membre menţionate au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Sursa: Mediafax
