Cancelarul german s-a întâlnit cu liderii din Franţa, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Croaţia, Bulgaria, Slovenia, Republica Cehă, Estonia, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda.
Merkel a avertizat că ieşirea Marii Britanii din UE reprezintă o “ruptură profundă“ în istoria Blocului, în timp ce îşi continua turul diplomatic în Europa în încercarea de a de a găsi un consens asupra viitorului Uniunii după Brexit, potrivit Financial Times.
Merkel, care a avut întâlniri programate cu 15 lideri UE în cinci state, a încercat să găsească, înaintea summitului din 16 septembrie de la Bratislava privind direcţia în care se va îndrepta Uniunea, un numitor comun între statele membre care au manifestat nemulţumiri după votul Marii Britanii de a părăsi UE.
“Brexitul nu este orice eveniment. Este o ruptură puternică în istoria de integrare a UE, şi prin urmare este important să găsim un răspuns prudent”, a spus Merkel la Varşovia.
“Trebuie să facem faţă consecinţelor şi să luăm în considerare viitorul UE. Cetăţenii vor accepta UE doar în cazul în care aceasta va face posibil ca ei să prospere”, a mai subliniat cancelarul german.
Aceasta s-a întâlnit vineri la Varşovia cu liderii de Polonia, Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă, înainte de a se îndrepta spre Berlin pentru o întâlnire cu liderii din Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda.
Sâmbătă, Merkel avea programate întâlniri cu liderii din Austria, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia, încheind turul de şase zile de întâlniri diplomatice care a început cu un summit la care au participat premierul Italiei, Matteo Renzi, preşedintele Franţei, Francois Hollande, urmate de vizite în Estonia şi Republica Cehă.
“Este important să ne ascultăm unii pe alţii în structuri diferite”, le-a spus Merkel liderilor UE la Varşovia. “Summitul de la Bratislava nu va fi sfârşitul, ci începutul“, a continuat cancelarul german.
Dorinţa sa de a se întâlni cu liderii Europei de Est este parte a unui efort de a se adresa îngrijorarilor manifestate de unele state că ar putea fi excluse de la un plan post-Brexit de către membri vechi ai UE, subliniază Financial Times.
În acelaşi timp, premierul Greciei, Alexis Tsipras, a solicitat o reuniune a statelor din sudul Europei într-o încercare de a forma un consens între acestea înaintea summitului.
După votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, Bruxellesul s-a confruntat cu o serie de învinuiri din partea mai multor state din estul Europei privind gestionarea crizei migraţiei pe continent.
În timp ce state membre UE mai vechi precum Franţa şi Italia au făcut apel la Blocul comunitar să continue eforturile de integrare în urma votului Brexit, mai multe state membre noi din Est, cum ar fi Polonia şi Ungaria, au încercat să învinuiască Bruxellesul pentru rezultatul referendumului şi au cerut federaliştilor Blocului să îşi abandoneze planurile şi să acorde mai multă putere capitalelor naţionale.
“Trebuie să învăţăm lecţiile din ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie”, a spus premierul polonez, Beata Szydlo, în cadrul discuţiei cu Angela Merkel. “Trebuie să facem schimbările necesare cerute de europenii de astăzi astfel încât Blocul comunitar să poată funcţiona mai bine”, a adăugat aceasta.
Szydlo, al cărei Guvern a fost unul dintre cei mai vocali critici în ceea ce priveşte gestionarea crizei migraţiei şi a modului de abordare vizavi de referendumul britanic de către Comisia Europeană, a avertizat că dacă UE continuă să procedeze în acest fel, alte state vor fi tentate să părăsească Blocul comunitar.
“Aşteptările la summitul de la Bratislava sunt înalte, dar există diferenţe mari de opinie”, a declarat Robert Fico, premierul slovac.
Sursa: Mediafax
Baloanele de săpun sunt pădurile retrocedate mânăstirilor bucovinene de generosul Guvern Adrian Năsatse, banii pentru medicamente compensate şi gratuite pe care ministrul Ovidiu Brânzan i-a găsit dipsonibili prin bugetul pe anul 2012 al Sănătăţii sau cei pentru Daciile la care visau, înainte de 1989, mulţi români şi pe care nu am înţeles prea bine de unde reuşeşte Executivul PSD să îi scoată. Mai ales acum când, fără nici o noimă şi, mai ales, fără acoperire, leul naţional îşi etalează muşchii pe la ghişeele caselor de schimb. Şi, tot aici, în categoria baloanelor de săpun, deşi l-am privi, mai degrabă, ca pe un săpun usturător scurs în ochi, ar trebui să includem şi un alt gest cu tentă electorală (ca, de altfel, fiecare dintre cele până acum enumerate): zarva stârnită în jurul unei posibile decizii de graţiere a liderului minerilor din vremea mineriadelor, Miron Cosma. Pus să dea socoteală în faţa opiniei publice, preşedintele Ion Iliescu a răspuns în stilul “Nu vă priveşte!” şi “Sunteţi obsedaţi” la întrebări referitoare la o scrisoare a Cotrocenilor, adresată sindicatelor miniere din Franţa, în care se precizează că şeful statului “a analizat cu toată atenţia” şi “are în vedere problema acordării unor graţieri individuale”. Şi, pentru că tot nu s-a demodat “greaua moştenire”, în epistola către francezi, Cotrocenii vorbesc despre “reaua credinţă şi abuzurile” fostei guvernări în cazul Cosma. 
