I s-a spus ca nu indeplineste conditiile de varsta, asa ca, pentru a-si urma totusi visul, a mintit in legatura cu varsta sa si la 17 ani a reusit sa fie primit in randul fortelor Marinei Regale.
A fost martor la capitularea flotei germane, in noiembrie 1918, in Firth of Forth.
Dupa ce a servit in randul fortelor de mentinere a pacii din Marea Neagra, in 1926 a fost detasat ca instructor in Australia, langa Melbourne. Acolo si-a cunoscut viitoarea sotie.
S-a transferat definitiv la Marina Regala Australiana, iar in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial a fost insarcinat cu distrugerea instalatiilor militare strategice in cazul unei invazii.
S-a pensionat din marina in 1956, dupa 40 de ani de cariera.
Claude Choules vorbea despre Primul Razboi Mondial ca despre o perioada grea, marcata de momente de pericol extrem. In ciuda pasiunii sale pentru viata de militar, Choules a devenit spre sfarsitul vietii un adevarat pacifist, refuzand, printre altele, sa participe la paradele comemorative.
Ultimii trei combatanti britanici ramasi in viata au decedat in 2009. Cel mai longeviv participant la Primul Razboi Mondial este Florence Green, care a fost ospatarita in randul Fortelor Aeriene Regale Britanice. Ea a implinit 110 ani in luna februarie.