Raportul Global Soft Power Index 2021, realizat de Brand Finance, clasează primele 100 de țări din perspectiva puterii “soft”, sau intangibile, definită ca “abilitatea unei națiuni de a influența comportamentul și preferințele diferiților actori din arena internațională prin atracție și persuasiune mai degrabă decât prin constrângere”.
Puterea soft a statelor este evaluată în funcție de criterii precum familiaritate, reputație, influență, business și comerț, guvernare, relații internaționale, cultură și tradiții, media și comunicații, educație și știință, oameni și valori, dar și în funcție de răspunsul autorităților la pandemia de Covid-19.
România ocupă locul 57 în clasamentul din acest an, în coborâre de pe locul 52 în anul anterior.
Din zona Europei Centrale și de Sud-Est, România este depășită de Polonia (locul 38), Cehia (locul 40), Ungaria (locul 43) și Slovenia (locul 46) și este percepută ca având o influență mai puternică raportat la Ucraina (locul 61) și Bulgaria și Serbia, ambele nou-incluse în clasament, pe locurile 66 și, respectiv 67.
La nivel mondial, topul este condus de Germania, care a urcat de pe locul 2 în 2020, în principal grație abilității cancelarului Angela Merkel de a gestiona pandemia.
“Răspunsul lui Merkel la pandemia de Covid-19 întruchipează perfect renumita ei credibilitate, publicul de specialitate intervievat percepând Germania ca națiunea care a gestionat cel mai bine pandemia, iar publicul general clasând statul pe locul 5”, potrivit raportului.
Indicele Global Soft Power a fost realizat în baza unui sondaj la care au participat peste 75.000 de persoane, inclusiv specialiști în diferite domenii, din peste 100 de țări.
Germania este urmată în topul celor mai influente țări de Japonia (în urcare de pe locul 4 în 2020), Marea Britanie (în staționare), Canada (+3 poziții) și Elveția (+3 poziții).
Statele Unite ale Americii au coborât pe locul 6, de pe prima poziție ocupată anul trecut, pe fondul refuzului fostului președinte Donald Trump de a accepta sfaturile experților medicali cu privire la pandemie, precum și în contextul campaniei electorale “turbulente” pentru alegerile prezidențiale, se arată în raport.
