Au dialogat cu invitatii, in cadrul Forumului, primul-ministru Emil Boc si alti inalti oficiali pe diferite teme incluse in programul conferintei. Desi temele propuse spre discutie au fost in mare parte de interes, a lipsit o coerenta in pastrarea discutiilor pe aceste teme in cadrul sesiunilor de " Intrebari si Raspunsuri" astfel incat a fost destul de dificil ca temele generale ale conferintei sa fie dezbatute si aprofundate. Avand in vedere importanta problemei restrictiilor pe piata muncii cu care se confrunta romanii din UK, si nu numai ei, ne-am fi asteptat ca aceasta problema sa constituie o tema centrala a conferintei si sa fie abordata punctual.
In ceea ce priveste comunitatea romanilor din Marea Britanie, am constatat ca in momentul de fata problematicile romanilor din UK nu constituie o prioritate pentru conducerea de la Bucuresti, unul din motive fiind acuta lipsa a dialogului intre romanii din Marea Britanie si Bucuresti.
Mesajele principale transmise in mod repretat de catre speakeri au fost indemnul la unitate intre romanii din strainatate si, mai ales, intre reprezentantii acestora (intre care exista de multe ori disensiuni observate chiar si in cadrul conferintei) si indemnul la sustinerea proiectului de lege privind votul prin corespondenta. Indemnul la unitate este un indemn care in general ar trebui luat in calcul de toate comunitatile de romani si de reprezentantii acestora atat in Romania cat si in strainatate.
Votul prin corespondenta este un subiect de dezbatere in Romania iar invitatii au cerut reprezentantilor de la Bucuresti asigurari in ceea ce priveste transparenta maxima in cazul in care votul prin corespondenta ar urma sa fie legitimizat. Votul electronic, cred multi dintre reprezentatii romanilor din strainatate, ar fi fost de mai bun augur.
Este de apreciat interesul manifestat de deputatul William Branza si senatorul Viorel Badea si de organismele din cadrul Camerei Deputatilor si din Senat din care acestia fac parte, fata de romanii din strainatate, dar ramane de vazut daca promisiunile acestora vor fi puse in practica. Asteptam in urma promisiunilor facute sa vedem la modul concret ca va exista o implicare si un dialog real intre reprezentantii de la Bucuresti din cadrul comisiilor pentru romanii din strainatate si comunitatile de romani din Marea Britanie, iar primul lucru pe care il asteptam de la acestia este sa vina si sa cunoasca cu adevarat comunitatea si problemele ei majore. In prezent Comisiile pentru Romanii din Strainatate din Camera Deputatilor si din Senat precum si activitatile Departamentului pentru Romanii din Strainatate sunt necunoscute romanilor din UK, vinovati fiind atat romanii din UK cat si cei de la Bucuresti. De aceea putem spune ca acest Forum al Romanilor de Pretutindeni ar putea fi un punct de plecare pentru relatiile de viitor ale Bucurestiului cu cei aproximativ 10 milioane de romani din strainatate ( cifra aproximata de Guvernul Romaniei).
In discutiile avute cu oficialii de la Bucuresti i-am indemnat pe acestia sa nu neglijeze comunitatea romanilor din Marea Britanie doar pentru ca numeric aceasta este mai mica decat comunitatile de romani din Spania sau Italia, deoarece comunitatea este in crestere, variata si are probleme la care se cere un discurs coerent de la Bucuresti.
O pata de culoare la acest forum a fost speechul domnului Horia-Roman Patapievici, presedinte al Institutului Cultural Roman, care a vorbit la obiect, argumentat despre "Identitatea romaneasca in context European si globalizat". Indemnul domnului Patapievici catre invitati a fost sa multiplice mesajul sau catre parintii romani din strainatate pentru ca acestia sa ii invete pe copiii lor, multi nascuti in alte tari, limba romana. " Parintii nostri la a doua generatie refuza sa isi invete copiii romaneste". Conform presedintelui ICR identitatea lingvistica este cea mai importanta identitate a comunitatilor de romani din strainatate. " Invatati-va copiii limba romana. Se poate face acest lucru prin biserica. Avem un mitropolit remarcabil, Inaltul Iosif, un om eminent impreuna cu care am facut programe de scoala de limba romana. Ganditi-va cum ar arata comunitatile de romani din strainatate peste 50 de ani daca comunitatile si-ar pastra limba romana. Am fi ca ungurii in America".
Titus Corlatean, presedinte al Comisiei pentru politica externa din Senat i-a indemnat pe invitati sa se implice in cadrul societatilor civile in care traiesc, in politica locala si regionala din tarile respective pentru a putea face parte din randurile celor care iau decizii si pentru a sustine punctual problematica comunitatilor de romani de acolo. Acelasi indemn a venit si din partea senatorului Badea si a deputatului Branza. Corlatean a criticat politizarea romaneasca din diaspora deoarece filialele partidelor din Romania nu sunt vazute cu ochi buni de catre statele respectate. Aceste filiale, spune domnul Corlatean, nu prezinta ideea de integrare in tarile gazda iar succesul se poate obtine jucand jocul politic din alte tari. Domnul Corlatean considera de asemenea ca romanii din strainatate trebuie sa isi urmareasca interesul ca si comunitate. El a facut de asemenea un apel la unitate crestina si identitara. "Unde va separati, pierdeti. Iar asta nu este problema statului roman". Tot el a tinut sa prezinte un alt punct de vedere cu privire la proiectul de lege al votului prin corespondenta, criticand procesul ca fiind opac. "Conteaza cum este organizat procesul electoral. Este nevoie de corectitudine, transparenta, egalitate. Cata vreme nu se controleaza mecanismul de vot pentru ca e opac, cata vreme exista suspiciuni si nu exista transparenta, e o problema."
Ministrul de Externe Teodor Baconschi a cerut invitatilor sa semnaleze ambasadelor Romaniei toate cazurile de xenofobie si de abuz in ceea ce priveste cetatenii romani de care au cunostinta. Demnitarul roman a criticat tensiunile care apar in cadrul mediului asociativ romanesc din diaspora, considerand ca misiunile diplomatice ale Romaniei ar trebui sa joace un rol de mediere in reteaua de networking din cadrul comunitatilor de romani. Potrivit ministrului, apararea drepturilor romanilor care traiesc in UE este prioritara pentru Ministerul pe care il conduce. Desi ministrul de Externe a vorbit despre masura adoptata, de reducere a anumitor taxe consulare cu 30%, multi dintre invitatii de la Bucuresti au ridicat problema sumelor mari platite de romani la consulate pentru serviciile consulare. In sesiunile de dezbatere mai multi invitati au cerut ca o parte din banii incasati de MAE din taxele consulare sa fie reinvestita in folosul comunitatilor de romani din strainatate care genereaza acest venit al MAE.
In urma acestui forum am aflat detalii despre strategia nationala privind romanii de pretutindeni, am aflat care sunt obligatiile deputatilor si senatorilor care reprezinta in Camera Deputatilor si in Senat romanii din strainatate, am auzit indemnuri ale Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni pentru depunere de proiecte al caror scop este sustinerea comunitatilor de romani din strainatate.
Punctele de vedere ale celor prezenti dar si ale presei cu privire la aceasta conferinta sunt contradictorii. Parerea mea, ca invitat si ca roman plecat in strainatate de peste zece ani, este ca rezultatul acestui dialog precum si continuitatea dialogului depind in egala masura atat de romanii din strainatate cat si de guvernantii de la Bucuresti. Cu cat romanii din strainatate reusesc sa aiba un discurs demn de luat in seama si sa persevereze in ridicarea unor probleme care au nevoie de o rezolvare, cu atat mai mult vor fi probate frazele rostite in speechurile de la aceasta conferinta. Daca romanii din strainatate sunt interesati de un parteneriat cu statul roman in beneficiul lor, daca noi, romanii din strainatate reusim sa dam dovada de maturitate si sa depasim nivelul carcotasilor si a felului in care se pune de multe ori problema in Romania sunt intrebari la care doar viitorul poate raspunde.
Impresia finala cu care am plecat de la Palatul Parlamentului este ca mingea este de partea romanilor din strainatate, din mai multe motive. Poti, daca faci cereri la care nu ti se raspunde, sa atragi atentia, poti cere deputatilor si senatorilor romani pentru diaspora sa ridice stacheta, poti sa te folosesti de dreptul la vot daca nu iti convine cine te reprezinta acum si consideri ca identifici un candidat mai bun. Poti sa scrii proiecte pentru comunitatea de romani pe care o reprezinti si poti avea surpriza ca acestea sa fie aprobate. Si poti de asemenea sa inveti din experienta celorlalti invitati cu care ai putut sa schimbi date de contact. Poti medita la indemnul la unitate si poti sa consideri ca este momentul de a incerca o noua strategie.
Cristina Irimie pentru Roman in UK
Foto:Inno Brezeanu