fbpx

A treia zi de PROTESTE în Capitală:

 A treia zi de PROTESTE în Capitală: Oamenii aruncă cu pietre şi sticle incendiare în jandarmi. O persoană a fost cuprinsă de flăcări

Protestul din Piaţa Universitate a devenit violent după ce oamenii au rupt gardurile şi au ieşit în bulevard, unii aruncând cu pietre şi bucăţi din caldarâm în jandarmi, unul fiind rănit. Manifestanţii din Piaţa Universităţii au rupt cordoanele de jandarmi au ieşit în bulevard, în scopul de a ocupe piaţa.

 

 Traficul rutier a fost blocat. Incidentele au avut loc în faţa Teatrului Naţional. Unii dintre protestari au aruncat cu torţe aprinse, cu pietre, cu bucăţi din caldarâm şi alte obiecte contondente, în bulevard şi spre jandarmi.





Unul dintre jandarmi a fost rănit la cap.

Totodată, unii dintre protestatari au aruncat cu sticle incendiare, o persoană fiind cuprinsă de flăcări. Ea a fost salvata de oamenii din jurul său.

Jandarmii au intervenit în forţă, cu gaze lacrimogene. Ei au apelat la echipamentul de protecţie, având căşti de protecţie şi bastoane.

Aproximativ 50 de jandarmi fug după manifestanţii care au participat la astfel de violenţe. Alţi 40 de jandarmi intervin în stradă refăcând cordonul.

Mai mulţi tineri au fost ridicaţi şi duşi la dube.

Anterior, în jurul orei 18.00, aproximativ 1.000 de oameni protestau paşnic, scandând lozinci contra preşedintelui Băsescu şi în favoarea alegerilor anticipate.

Oamenii s-au adunat în faţa Teatrului Naţional, dar şi pe partea opusă a bulevardului Nicolae Magheru, în zona fântanilor.

Protestatarii sunt de vârste diferite, unii venind chiar şi cu copiii. Primii adunaţi la Universitate, în jurul orei 14.00 au fost în special persoane de vârsta a treia. Ulterior, în piaţa au venit şi oameni mai tineri.

Manifestanţii scandează lozinci împotriva lui Traian Băsescu şi cer alegeri anticipate.

Ei au steaguri, pancarte, unele chiar improvizate, pe care scrie "Jos Băsescu", "Stop distrugerii Roşiei Montane", "Stop corupţiei". Pe o pancartă mare, purtată de mai multe persoane, scrie Decembrie '89 şi este desenată o hartă pe care sunt marcate cu cruci localităţile în care au murit oameni în timpul revoluţiei.

"Am venit pentru că avem pensii mici", spune un protestatar. Altul spune că este bolnav, are o pensie bună de 11 milioane, dar are grijă de noră şi de băiat.

"Nu mai putem, nu mai putem suporta. Nu suntem golani, suntem muncitori, intelectuali, oameni care am vrea sa lucrăm, dar nu mai avem unde", susţin manifestanţii.

La faţa locului sunt prezente echipaje SMURD şi ale Ambulanţei Bucureşti - Ilfov.

Jandarmii prezenţi la faţa locului asigură gardurile de protecţie puse de o parte şi de alta a bulevardului. Alte echipaje sunt relocate în spatele Hotelului Intercontinental.

aproximativ 150 de persoane au venit, duminică, la ora 14.00, în Piaţa Universităţii, sloganul celei de a treia zi de proteste fiind "fără violenţă", după ce acţiunea de sâmbătă a degenerat, 30 de persoane având nevoie de îngrijiri medicale şi alte zeci fiind reţinute în urma violenţelor.

Este pentru a treia zi când oamenii se adună în centrul Capitalei. Sunt calmi şi spun că vor un singur lucru, anume să vorbească despre nemulţumirile pe care le au, să-şi spună păsurile.

Toată lumea face apel la calm şi să nu mai fie violenţă. Oamenii se adună treptat, la ora transmiterii acestei ştiri fiind deja câteva sute de persoane care scandează, arborează pancarte sau flutură steagul naţional, emblematic pentru Revoluţia din decembrie 1989.

Unii manifestanţi spun că au venit pentru a-l susţine pe Raed Arafat, dar numărul acestora este redus în comparaţie cu cel al celor din zilele anterioare. Mesajul s-a schimbat, nemulţumirile fiind în principal legate de problemele sociale şi economice.

Apel la calm au făcut duminică şi primarul general Sorin Oprescu, Transparency International Romania, dar şi Jandarmeria Română.

La fel a început şi sâmbătă: paşnic, cu oamenii grupaţi în diverse părţi ale Pieţei Universităţii, la KM O sau la fântâni, în faţa Facultăţii de Geografie.


Cei mai mulţi dintre protestatari scandau lozinci împotriva preşedintelui, dar nu lipseau nici cele privind taxa auto, pensiile sau lipsa medicamentelor.

Sâmbătă au fost şi mulţi revoluţionari, care la un moment dat s-au luat la bătaie între ei, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a-i despărţi. Tot sâmbătă, prin Piaţa Universităţii au trecut şi câţiva lideri sindicali de la Educaţie, spunând că este un protest al societaţii civile.

Dar, odată cu lăsarea întunericului, protestul a degenerat ajungându-se la "lupte de stradă". 30 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar alte zeci au fost ridicate în urma violenţelor.


Mediafax.ro

 

TV live :

http://webtv.realitatea.net/live 

http://www.antena3.ro/live.php 

http://live.stirileprotv.ro/live/ibu3.html 

 

External sponsored links
Vă recomandăm să citiţi şi:
Mesaj al ambasadorului Ion Jinga  Mesajul Ambasadorului României către românii din Marea Britanie cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale a României

În calendarul spiritualităţii româneşti, ziua de 15 ianuarie, data nașterii Marelui Mihai Eminescu, este una dintre cele mai importante şi aș dori să-i invit pe românii trăitori în Marea Britanie să medităm împreună, câteva clipe, la personalitatea celui pe care Constantin Noica îi numea, atât de expresiv, „omul deplin al culturii româneşti”.
Momentul e cu atât mai nimerit cu cât data nașterii poetului nostru național a devenit, printr-o lege adoptată de Parlamentul României în anul 2010, Ziua Culturii Naţionale, prilej de celebrare a patrimoniul valorilor româneşti la care geniul eminescian are o contribuţie perenă.    


Oriunde ne-am afla, modul cel mai firesc de a-l onora pe Mihai Eminescu este şi cel mai simplu. Pentru a-l păstra relevant şi vital, trebuie să-l citim. Pentru ca opera lui să rămână vie şi oportună, cum n-a încetat niciodată să fie, nu trebuie decât să lăsăm ca versurile, ideile, cuvintele lui să ne locuiască sufletul măcar pentru câteva momente, atunci când ieşim din tumultul vieţii noastre cotidiene.
Eminescu rămâne un model actual şi concret, cu atât mai relevant pentru noi cei care ne aflăm, în diferite ipostaze, departe de Ţară.


 Viaţa şi scrierile lui ne arată că nu e nicio contradicţie între a fi român în sensul cel mai profund, dar şi universal, a te afla într-un dialog fertil cu tot ceea ce umanitatea a produs durabil şi esențial. Și tot de la Eminescu ştim că interesul pentru alte culturi, sau chiar asimilarea unor experienţe culturale străine, sunt gesturi benefice culturii noastre, atunci când procesul este creativ şi ingenios.

 

>

Anunturi promovate