În agenda vizitei au mai figurat ȋntâlniri cu şefii departamentelor pentru Relaţii Internaţionale şi Europa din cadrul Agenţiei de Investiţii (Invest Northern Ireland), cu conducerea Northern Ireland Cooperation Overseas (structura de promovare a unor proiecte multi-sectoriale cu finanţare europeanǎ) şi, nu ȋn ultimul rând, cu reprezentanţi ai comunitǎţilor româneşti din Irlanda de Nord.
 
Ȋn prima zi a vizitei, ambasadorul României a avut ȋntrevederi cu conducerea primǎriei şi directorul general al Consiliului local Belfast (Chief Executive Officer), cu primul adjunct al şefului poliţiei din Irlanda de Nord, responsabil cu poliţia urbanǎ, cu şeful poliţiei Districtului G din Belfast, unde se aflǎ concentratǎ o parte importantǎ a comunitǎţii româneşti din zonǎ, cu conducerea agenţiei nord-irlandeze de promovare a investiţiilor şi cu directorii structurii guvernamentale de promovare a cooperǎrii internaţionale ȋn domeniile administrativ, economic şi al afacerilor. Cea de-a doua zi a inclus ȋntâlniri cu primarii din Londonderry si Ballymena, cu conducerea poliţiei din Londondery şi cu comunitatea româneascǎ din Ballymena.
 
Reprezentanţii autoritǎţilor din cele mai importante oraşe nord-irlandeze unde locuiesc şi lucreazǎ majoritatea  românilor care s-au stabilit ȋn aceastǎ regiune au apreciat, fǎrǎ rezerve, calitatea muncii desfǎşurate de conaţionalii noştri, cei mai mulţi dintre ei fiind implicaţi activ ȋn viaţa economicǎ şi social-culturalǎ a comunitǎţilor locale ȋn care trǎiesc. Au subliniat, ȋn mod repetat, cǎ incidentele motivate rasial, a cǎror frecvenţǎ a crescut ȋn ultima perioadǎ cu circa 40% şi cǎrora le-au cǎzut victimǎ şi unii cetǎţeni români la Londonderry şi Belfast, sunt condamnate unanim de ȋntreg spectrul politic nord-irlandez.
 
Ȋn discuţiile cu ambasadorul României, autoritǎţile locale au exprimat scuze pentru  comportamentul xenofob al unor localnici  care considerǎ strǎinii vinovaţi pentru lipsa locurilor de muncǎ şi creşterea exigenţelor la acordarea de beneficii sociale. Pentru a contracara recenta creştere a  numǎrului de infracţiuni motivate de urǎ din considerente de rasǎ, religie  ori etnie (hate crimes), la  nivelul Primǎriei Belfast a avut loc la ȋnceputul lunii mai o reuniune specialǎ  cu  reprezentanţi ai comunitǎţiilor locale şi ai cultelor religioase, ȋn cadrul cǎreia s-a decis, ȋn unanimitate, adoptarea unor mǎsuri ferme de prevenire şi pedepsire a acestor infracţiuni. Police Service of Northern Ireland  a ȋnfiinţat o unitate cu competenţe exclusive de a  investiga acest gen de infracţiuni. Totodatǎ, au fost ȋnfiinţate linii telefonice speciale la care se pot anunţa ȋn regim de confidenţialitate actele de agresiune motivate de urǎ. A fost relevat faptul cǎ, ȋn cele mai multe cazuri, persoanele cu comportament violent provin din rândul categoriilor defavorizate care continuǎ sǎ trǎiascǎ ȋn izolare şi sunt uşor influenţate de elemente extremiste, ȋncǎ tributare conflictelor interconfesionale care au marcat regiunea pe parcursul câtorva decenii.

Ambasadorul a subliniat preocuparea Ministerului Român de Externe şi a Ambasadei României la Londra faţǎ de recentele agresiuni ȋndreptate ȋmpotriva unor cetǎţeni români din Irlanda de Nord, precum şi interesul cu privire  la  cunoaşterea mǎsurilor luate de autoritǎţile nord-irlandeze pentru garantarea siguranţei cetǎţenilor, prevenirea repetǎrii unor astfel de manifestǎri şi pedepsirea conform legii a celor vinovaţi.

Interlocutorii au apreciat cǎ cele douǎ atentate de la Londonderry, din luna martie a.c., ȋmpotriva locuinţelor a douǎ familii de români, constituie cazuri izolate, iar motivaţia a fost una personalǎ, iar nu rasialǎ. Asigurarea unui climat de linişte şi incluziune pentru toţi cetǎţenii care trǎiesc ȋn Irlanda de Nord reprezintǎ o prioritate absolutǎ pentru autoritǎţile locale, iar mesajul transmis ambasadorului României a fost acela cǎ strǎinii care vin ȋn Irlanda de Nord sǎ munceascǎ cinstit, sunt bineveniţi şi acceptaţi de cǎtre comunitǎţile locale. Ambasadorul a sugerat ca ȋn liniile de mesaj ale autoritǎţilor cǎtre populaţia localǎ sǎ fie incluse şi referinţe la siguranţa şi tratamentul nediscriminatoriu de care se bucurǎ locuitorii Irlandei de Nord care se deplaseazǎ sau trǎiesc ȋn alte state ale Uniunii Europene, inclusiv ȋn România, unde sunt primiţi cu ospitalitate.
 
Autoritǎţile locale au manifestat deschidere pentru dezvoltarea unor proiecte bilaterale de cooperare ȋn domeniile economic, cultural şi social. Ȋn context, conducerea Primǎriei Belfast şi-a exprimat interesul de  a participa la proiecte transfrontiere cu o primǎrie din România, inclusiv pentru atragerea de fonduri europene. Ambasadorul a solictat sprijin pentru identificarea unei locaţii ȋn care sǎ funcţioneze un punct de informare de tip « info touch », care sǎ punǎ la dispoziţia cetǎţenilor români aflaţi ȋn strǎinǎtate date şi informaţii privind drepturile şi obligaţiile acestora pe piaţa muncii din Marea Britanie, ca parte a unui proiect derulat de cǎtre MMFPSPV din România.
 
A fost discutatǎ, de asemenea, posibilitatea organizǎrii unui seminar de afaceri şi pregatirea unei misiuni economice ȋn România, ȋn organizarea Agenţiei Nord Irlandeze pentru Investiţii (Invest Northern Ireland), ȋn toamna acestui an. Ȋn discuţiile cu reprezentanţii Northern Ireland Cooperation Overseas, aceştia au menţionat ȋn termeni elogioşi buna reputaţie profesionalǎ de care se bucurǎ experţii români din domeniile aplicǎrii legii şi cooperǎrii judiciare, cu care au derulat proiecte comune. Date fiind rezultatele pozitive ȋn aceastǎ cooperare, au solicitat sprijinul Ambasadei pentru identificarea de parteneri din România cu care sǎ implementeze proiecte finanţate de Comisia Europeanǎ ȋn cadrul programelor de consolidare a capacitǎţii administrative şi statului de drept ȋn ţǎri candidate la aderarea la UE.
 
La 10 mai a.c., ambasadorul României s-a ȋntâlnit cu reprezentanţi ai comunitǎţii româneşti din Ballymena, iar la 11 mai a.c. a participat la serviciul religios oficiat de cǎtre preotul ortodox Cornel Clepea la biserica Sfântul Paul, din Belfast, dupǎ care s-a ȋntâlnit cu românii prezenţi la bisericǎ. Ȋn ambele ocazii, cetǎţenii români au fost ȋncurajaţi sǎ ȋnfiinţeze asociaţii şi sǎ dezvolte coeziunea comunitǎţii, sǎ participe activ la viaţa economicǎ, socialǎ, culturalǎ şi politicǎ a localitǎţilor ȋn care trǎiesc, astfel ȋncât vocea lor sǎ fie auzitǎ atât la nivelul populaţiei locale cât şi la cel al politicienilor. Cu acest prilej, reprezentanţii Secţiei Consulare a Ambasadei Londra şi Biroului Consular Edinburgh au oferit servicii şi asistenţa consularǎ solicitanţilor. Comunitatea româneascǎ din Irlanda de Nord este de datǎ recentǎ, fiind estimatǎ la cca 5000 persoane, cu principalele concentrǎri ȋn oraşele Belfast, Ballymena şi Londonderry

În dimineaţa zilei de 12 mai 2014, ambasadorul a avut o reuniune de lucru cu Jonathan Bell şi Jennifer McCann, miniştri asistenţi (junior ministers) ai primului ministru şi, respectiv, vice-prim ministrului din Irlanda de Nord. Cei doi miniştri l-au asigurat pe ambasador cǎ guvernul local nu va tolera nici un fel de agresiune ȋmpotriva comunitǎţii  româneşti din Irlanda de Nord şi au subliniat cǎ românii aduc o contribuţie valoroasǎ comunitǎţilor locale ȋn care trǎiesc şi cǎ autoritǎţile locale promoveazǎ o abordare inclusivǎ şi multiculturalǎ in Irlanda de Nord. Cu acest prilej, a fost evocatǎ contribuţia comunitǎţii româneşti la economia localǎ, importanţa asigurǎrii unui tratatament nediscriminatoriu pentru cetǎţenii români din aceastǎ provincie britanicǎ, potenţialul de dezvoltare a cooperǎrii descentralizate ȋn domeniile economic şi al afacerilor, precum şi atragerea de fonduri europene pentru proiecte derulate ȋn comun.

Sursa: Press Office
Embassy of Romania in London