Potrivit datelor oficiale din recensământul britanic realizat în 2021, limba română a devenit cea mai vorbită limbă străină din capitala Regatului Unit. Conform cifrelor publicate de South West Londoner, peste 159.000 de persoane cu vârsta de peste trei ani au declarat că folosesc româna în viața de zi cu zi, devansând alte limbi frecvent întâlnite precum spaniola, poloneza și bengaleza.
Un Londra din ce în ce mai divers
Recensământul arată că unul din cinci locuitori ai Londrei (20,81%) nu vorbește engleza ca limbă principală. Această diversitate lingvistică reflectă schimbările sociale și demografice ale orașului din ultimele decenii, în contextul în care Londra a devenit un magnet pentru migranți din întreaga lume.
Româna domină în mai multe cartiere londoneze – printre care Harrow, Barnet, Waltham Forest, Redbridge, Barking and Dagenham, Havering și Bexley – ceea ce sugerează nu doar o prezență semnificativă a comunității românești, ci și o tendință puternică de a păstra limba maternă în viața de familie și comunitate.
De ce aleg familiile să vorbească limba maternă acasă?
Păstrarea limbii materne în cadrul familial nu este un simplu gest de tradiție, ci un act de identitate și strategie educațională. Dr. Tony Capstick, profesor asociat în limbă și migrație la Universitatea din Reading, explică faptul că aceste decizii sunt influențate de traiectoria migrațională a familiei și de felul în care părinții percep integrarea: „Unii migranți de primă generație au o dorință clară fie de a păstra limba de origine, fie – în cazul unor modele asimilaționiste – de a adopta complet limba dominantă.”
Potrivit profesorului, bilingvismul aduce beneficii cognitive, sociale și culturale, iar familiile educate din clasa de mijloc sunt din ce în ce mai conștiente de aceste avantaje. Tot el subliniază că, în multe familii britanico-pakistaneze, de exemplu, limbile urdu și panjabi se mențin și în a treia sau a patra generație.
Exemplul unei familii franco-italiene
Jean-Christophe, un francez stabilit în Londra, și soția sa italiană au decis să le vorbească celor două fiice în limbile lor materne încă de la naștere. Motivul principal: menținerea unei legături culturale autentice cu rădăcinile lor. „Suntem o familie franco-italiană, mergem des în vacanțe în Franța și Italia. Fetele noastre trebuie să știe de unde vin și să se poată identifica cu aceste origini”, a spus el.
Cuplul a întâmpinat provocări – de la repetarea frazelor în două limbi până la găsirea unei grădinițe bilingve – dar rezultatul a fost vizibil: fetele vorbesc fluent franceză, italiană și engleză. Mai mult, ele pot comunica ușor cu bunicii, care nu cunosc limba engleză. În prezent, frecventează o școală franceză din Londra, iar familia se pregătește să se mute în Danemarca, unde fetele vor învăța o a patra limbă.
Multilingvismul – o normalitate urbană
În Londra, multilingvismul nu este doar o excepție, ci o realitate cotidiană. În multe familii, trecerea de la o limbă la alta în aceeași propoziție este firească: engleză combinată cu română, urdu sau italiană. Acest fenomen reflectă flexibilitatea și adaptabilitatea culturală a familiilor migrante, dar și o conștientizare tot mai mare a valorii identității lingvistice.
Într-un oraș atât de divers precum Londra, faptul că limba română a devenit cea mai vorbită limbă străină este mai mult decât o statistică. Este un semn al unei comunități vizibile, active și hotărâte să-și păstreze rădăcinile, fără a renunța la integrarea într-o societate globalizată.
Surse:
-
South West Londoner
-
Census 2021 / Interviuri – Dr. Tony Capstick și Jean-Christophe