fbpx

PARAVANUL GEOPOLITIC, ATOMUL și GNL-UL AMERICANILOR: Ce se ascunde în spatele „Triunghiului Amoros” dintre Ambasadoare, GNL-ul și Atomul de la Doicești?

Toată presa românească a explodat, iar zgomotul de fond s-a lăsat cu plângeri penale răsunătoare împotriva a trei demnitari români: Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan. Însă în spatele unei întâlniri de restaurant care publicului i-a fost vândută drept o „inofensivă discuție diplomatică”, se ascunde un mecanism financiar mult mai toxic decât o simplă trădare politică de moment.

Povestea nu a început ieri. Ea are rădăcini adânci, fiind plantată în timpul Guvernului Orban și perfectată sub Executivul Ciucă, purtând semnătura ministrului Energiei de la acea vreme, Virgil Popescu.

Pentru a fi foarte clari de la bun început: noi nu mergem aici pe sistemul unde „un martor ocular anonim, care ar fi participat la o întâlnire de restaurant, a auzit o replică, iar apoi a transmis-o mai departe altor martori”. Noi nu suntem jurnaliști de talie mondială și nici nu avem pretenția de a sparge secrete de stat.

Tocmai de aceea, această analiză nu se bazează pe zvonuri, ci exclusiv pe anchete jurnalistice verificate și documente guvernamentale oficiale… de la rapoartele scrise ale Corpului de Control al Premierului, până la datele publicate de instituțiile de presă din România. În fața investigațiilor jurnalistice și a datelor din calendar, poveștile de adormit copiii ale unui martor ocular dispar.

Geneza de la Doicești și miza inițială

Povestea începe în anul 2020, într-un moment în care peisajul energetic românesc părea concentrat pe cu totul alte teme. Conform datelor analizate în dezbaterile de specialitate reflectate de publicații internaționale precum Nuclear Engineering International, grupul privat clujean E-INFRA, prin intermediul companiei Nova Power & Gas, a achiziționat activele și cele 52 de hectare ale fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești (județul Dâmbovița), o entitate aflată la acel moment în procedură de faliment.

Miza inițială a investitorilor privați era, potrivit analizelor de piață, una de dimensiuni mult mai modeste în comparație cu ceea ce avea să urmeze. Planul inițial viza dezvoltarea unui proiect comercial clasic: o centrală pe gaz combinată cu un parc fotovoltaic. Pentru întregul amplasament industrial, compania privată a achitat o sumă estimată la aproximativ 2,8 milioane de euro, o investiție considerată la acea vreme o simplă oportunitate imobiliară și industrială de uz local.

Intrarea SUA în ecuație și mariajul forțat dintre Stat și Privat

În paralel cu planurile locale, contextul geopolitic a adus un nou actor major pe axa Washington-București. Conform investigațiilor de presă ale celor de la G4 Media care au analizat cum a ajuns compania de stat Nuclearelectrica să cheltuiască sume uriașe pentru proiectul de la Doicești, Statele Unite, prin intermediul agenției USTDA (Agenția SUA pentru Comerț și Dezvoltare), au acordat statului român un grant nerambursabil. Scopul? Găsirea locației ideale din România pentru amplasarea tehnologiei de ultimă generație a minireactoarelor nucleare americane (SMR) dezvoltate de NuScale.

În mai 2022, concluziile studiului finanțat de partenerii americani au indicat fix fosta termocentrală Doicești drept amplasamentul tehnic ideal pentru acest reactor modular. Locația deținea toate avantajele logistice critice: o stație de transformare masivă gata conectată la rețeaua energetică națională și acces direct la o sursă importantă de apă pentru răcire, râul Ialomița.

Însă, conform jurnaliștilor care au documentat personajele principale ale afacerii amplasate la 90 km de București, în acest punct a apărut un blocaj structural pentru statul român: terenul evaluat drept ideal se afla deja integral în proprietatea privată a celor de la Nova Power & Gas.

Pentru a asigura continuitatea proiectului strategic și pentru a nu pierde finanțarea internațională, compania de stat Nuclearelectrica, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, nu a apelat la o simplă achiziție a terenului. Relatările din presă arată că arhitectura tranzacției a impus cooptarea firmei private ca partener egal (50%-50%) în consorțiu. Această asociere de proiect a fost aprobată oficial la data de 27 septembrie 2022, în cadrul unei ceremonii oficiale la care au asistat ministrul Energiei de la acea vreme, Virgil Popescu, alături de oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, marcând astfel nașterea oficială a companiei de proiect RoPower Nuclear SA conform celor relatate de Ziarul Financiar și site-ul oficial Nuclearelectrica SA.

Afacerea a explodat la nivel financiar în iulie 2026, când Corpul de Control al Premierului a scos la iveală o schemă incredibilă de căpușare a banilor publici în interiorul acestei asocieri.

Raportul Corpului de Control și Clauzele Asimetrice

Afacerea a intrat într-o nouă fază de analiză publică în momentul în care concluziile oficiale ale Corpului de Control al Premierului au scos la iveală o structură contractuală marcată de asimetrii profunde. Conform documentelor din raportul de control care guvernează funcționarea companiei RoPower Nuclear SA, Acordul Investitorilor a fost redactat prin clauze care, din punct de vedere financiar și administrativ, au ridicat semne de întrebare majore la nivel guvernamental.

Raportul oficial notează că arhitectura juridică a parteneriatului conține prevederi care avantajează direct partenerul privat (Nova Power & Gas) și, în mod corelat, limitează drepturile și flexibilitatea Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN). Printre elementele cele mai sensibile identificate în document se numără:

  • Permisiunea acordată partenerul privat (NPG) de a se retrage din proiect și de a-și vinde acțiunile în condiții preferențiale.

  • Obligația asumată de compania de stat SNN de a remunera împrumuturile acordate de NPG cu un randament inițial extrem de generos, de 12%.

În antiteză cu aceste facilități acordate sectorului privat, inspectorii guvernamentali au subliniat că Nuclearelectrica nu beneficiază de un drept simetric de retragere și nici de mecanisme echivalente de protecție instituțională. Concluzia Corpului de Control este una de o claritate frapantă: deși controlul decizional în acte este împărțit în mod egal (50%-50%), povara finanțării acestui mega-proiect mamut a fost suportată aproape integral din fondurile publice ale SNN, generând un dezechilibru profund între riscurile asumate de stat și beneficiile garantate privatului.

Conexiunea elenă: Când Ambasadoarea și Atomul își dau mâna pe țeava de gaz

Până aici, nicio urmă de Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Însă legătura dintre diplomată și Nova Power & Gas este mult mai strânsă decât s-ar crede.

Dacă credeți că povestea cu 'omul misterios' este vreo plăsmuire sau o teorie a conspirației inventată, e momentul să lăsați scenariile și să priviți dovezile. Personajul a fost vedeta unei anchete devastatoare în The Wall Street Journal, care a băgat în boală toată clasa politică de la București.

Nu trebuie să plătiți abonament la presa americană ca să vedeți adevărul. Pe site-ul oficial al Transgaz, la secțiunea de revistă a presei, instituția statului a urcat singură, cu mândrie și surle, toate știrile care anunțau parteneriatul de culise dintre Transgaz, Nova Power & Gas și entitățile promovate de rețeaua americană. Ba mai mult, chiar o puteți admira pe Kimberly Guilfoyle, zâmbitoare și radioasă, fix lângă diplomații și oameni de afaceri români care își strângeau fericiți mâinile după semnarea memorandumului. O imagine cât o mie de cuvinte și, mai ales, cât o mie de contracte private.

Sursa: News.ro

Concluzia este simplă: în timp ce clasa politică se ceartă la televizor pe 'trădări geopolitice' și 'vânzări de țară', cei de la Nova Power & Gas au închis cercul perfect: au încasat profitul din atomul de stat la Doicești și l-au investit direct în vapoarele private de gaz din Grecia. În timp ce liderii noștri se războiesc în declarații și aruncă căciula vinovăției dintr-o curte politică în alta, câțiva oameni de afaceri au reușit să facă adevărate minuni financiare: să plătească gazul americanilor... din banii statului român sau cine știe poate cu dolarii americanilor.

External sponsored links bellow

Anunturi promovate