Visul românilor de a trăi împreună într-un stat unitar a reprezentat un proiect naţional secole de-a rândul. Prima unire a celor trei principate româneşti medievale – Ţara Românească, Moldova şi Transilvania - a avut loc în anul 1600, sub domnia lui Mihai Viteazul. Cu toate că unirea a fost întreruptă după asasinarea Domnitorului, aceasta a rămas un simbol pentru generaţiile ce au urmat. Mai târziu, la 24 ianuarie 1859, Ţara Românească şi Moldova s-au unit într-o singură ţară, care în 1866 a luat numele de „România”.
În trecutul îndepărtat, teritoriul României a fost locuit de către daci, descrişi de Herodot ca fiind „cei mai curajoşi şi mai cinstiţi dintre traci”. Dacia a fost cucerită de către împăratul roman Traian, în urma unuia dintre cele mai sângeroase războaie din antichitate. Săptămâna trecută, am sărbătorit împreună cu Victoria & Albert Museum din Londra, 1900 de ani de la construirea Columnei lui Traian la Roma, care comemorează războaiele dacice. O minune artistică a epocii, Columna marchează, totodată, începutul istoriei unei naţiuni, încrustat în piatră. Pornind de la bătăliile înfăţişate pe Columnă, au fost puse bazele unei naţiuni şi a luat naştere o nouă limbă, singura limbă latină din Europa Centrală şi de Est. O impresionantă replică a Columnei lui Traian, având aceleaşi dimensiuni precum originalul, este găzduită în prezent în incinta „Victoria & Albert Museum”.
Începând de atunci, românii au ocupat, fără întrerupere, acelaşi spaţiu geografic. Numele nostru, ca ţara şi ca naţiune, vine de la numele capitalei Imperiului Roman, „Roma”, şi de la numele cetăţenilor Imperiului, „romani”.
Soldaţii daci înrolaţi în legiunile romane au construit zidul Antonine şi cel al lui Hadrian. Există descoperiri arheologice care dovedesc prezenţa lor în Anglia pentru mai mult de 300 de ani. În zilele noastre, românii continuă să fie constructori pricepuţi în UK, din moment ce aproape 40% din muncitorii care au construit anul trecut Satului Olimpic din Londra au fost români.
Mai recent, Regatul Unit şi România au avut legături strânse prin intermediul Familiilor Regale, Regina Maria a României fiind de origine britanică, nepoată a Reginei Victoria. Aceste legături au rămas puternice chiar şi după ce România a devenit Republică, iar anul trecut, când Regina Elisabeta a II-a a celebrat Jubileul de Diamant, Regele Mihai I al României a fost aşezat alături de Majestatea Sa, în semn de respect şi ca recunoaştere a excelentelor relaţii bilaterale dintre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi România.
Într-adevăr, România şi Marea Britanie au o cooperare remarcabilă şi, la 10 octombrie 2013, miniştrii de Externe român şi britanic au reconfirmat angajamentul pentru Parteneriatul Strategic bilateral, recunoscând aportul pozitiv pe care cetăţenii români îl aduc economiei britanice. Singurul element ce umbreşte această imagine îl constituie blamul promovat de o parte a mass-mediei britanice, dar şi de unii politicieni, la adresa comunităţii româneşti. Retorica populistă poate aduce acum voturi, însă preţul este plătit cu vieţile şi reputaţia a mii de români care muncesc din greu in Marea Britanie. Printre aceştia, aproape 6000 sunt studenţi, mulţi dintre ei fiind înscrişi la cele mai bune universităţi din britanice. Bill Rammell, rectorul Universităţii Bedfordshire şi fost ministru pentru învătământ superior, a declarat că „Studenţii din România au performanţe excepţionale”.
Am locuit în străinătate, suficient ca să constatat că, de multe ori, oamenii descoperă România prin ceea ce citesc în presă şi văd în emisiunile TV, ceea ce, în general, oferă o informaţie limitată şi, în ultimul timp, marcată de panică privind imigraţia.
Ca ambasador, am avut şansa să descopăr adevăratele valori ale Marii Britanii: mândria naţională, istoria incredibil de bogată, diversitatea culturală şi standardele morale înalte. De aceea am fost surprins să constat cum atitudinea faţă de România poate fi atât de uşor influenţată de prejudecăţi şi opinii partizane. Cred că publicul englez merită să înţeleagă România dintr-o perspectivă diferită.
În perioada interbelică, România a reprezentat o putere regională, ale cărei elite erau educate la Londra, Paris şi Berlin. Dacă nu ar fi existat cei 42 de ani de comunism, România ar fi avut astăzi acelaşi nivel de prosperitate precum Marea Britanie, Franţa sau Germania. Fiind intervievat în documentarul „Wild Carpathia”, ASR Prinţul de Wales, un susţinător constant al conservării şi promovării extraordinarului patrimoniu natural şi cultural al României, a descris ţara prin cuvinte deosebit de inspirate: „Aceasta este România. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva.”
Dar ceea ce România are mai bun, pe lângă frumuseţile sale naturale, sunt oamenii. Emigrarea a fost, poate, văzută ca o soluţie în perioada crizei economice, însă acum produsul intern brut al României are cea mai mare rată de creştere din Europa. Conform ultimului studiu privind încrederea în economie, publicat de Ernst&Young, România redevine una din destinaţiile principale pentru investiţii regionale. Peste 4.800 de companii britanice sunt înregistrate în România, investiţiile acestora fiind de peste 4.6 miliarde de Euro, iar UK ocupă locul cinci în topul destinaţiilor exporturilor româneşti din cadrul UE. Ca urmare, nu ne mai permitem să renunţăm la cele mai bune creiere şi la cei mai pricepuţi muncitori.
Nu este surprinzător să vorbesc în Londra, o capitală a civilizaţiei şi liberalismului economic, despre Ziua Naţională a României, deoarece mai mult de 100.000 de români locuiesc şi lucrează în Marea Britanie. Ei respectă Marea Britanie, dar rămân români în spirit, mândri de originea lor şi încrezători în viitor.
Dr Ion Jinga
Ambasadorul României in Marea Britanie
Sursa: Press Office
Embassy of Romania in London
Cititi un nou material semnat de ambasadorul Romaniei la Londra si publicat in Huffington Post, editia de astazi, odata cu apropierea Zilei Nationale a Romaniei.
Românii din Londra protestează de la începutul lui septembrie în fiecare duminică împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană. Totul a pornit de la un event creat pe Facebook, share-uit de sute de români aflaţi în diasporă şi a ajuns să fie o cauză pentru o Românie la care tinerii aflaţi peste hotare visează.