fbpx

Kovesi, despre dosarul "Diaspora": Au fost audiaţi ambasadori şi şefi ai misiunilor diplomatice

 Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declara că în dosarul în care DNA a cerut urmărirea penală a fostului ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, au fost audiate mai multe persoane printre care ambasadori, şefi ai misiunilor diplomatice şi funcţionari ai MAE.

 

 "Am sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a cere aviz Senatului României, având în vedere că la data faptei era ministru senator. Suspiciunile noastre vizează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Benefciază de prezumţia de nevinovăţie. Au fost înaintate 19 volume care conţin declaraţii de martori, ale unor funcţionari implicaţi în aceste activictăţi, documente ridicate de la diverse instituţii. Au fost audiaţi ambasadori, şefi ai unor misiuni diplomatice şi funcţionari din cadrul ministerului", a declarat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la sediul CSM.

 

 

 

 

Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a refuzat, luni, să comenteze solicitarea DNA încuviinţare a începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, afirmând că nu a primit nicio înştiinţare oficială în acest sens.

 

 "Pe mine nu m-a informat nicio instituţie. Sunt surprins să aflu din presă despre această sesizare. Nu comentez", a declarat pentru MEDAFAX senatorul PSD Titus Corlăţean. El a mai spus că nu a fost la Senat, deci nici din partea acestui for nu a fost informat cu privire la solicitarea DNA.

 

"În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate", precizează DNA într-un comunicat de presă.

Urmarea limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, "în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv", explică procurorii.

DNA susţine că dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.

Continuarea pe  Mediafax

 

External sponsored links bellow

Anunturi promovate