Planul va fi detaliat în viitoarea „Carte Albă a Imigrației”, document care adună luni de analize și propuneri ale oficialilor guvernamentali.
Starmer spune că noile reguli vor duce la un sistem „controlat, selectiv și echitabil”. El a criticat industriile care, în loc să investească în formarea forței de muncă locale, se bazează excesiv pe importul de muncitori ieftini. A dat ca exemplu ingineria, unde numărul de vize a crescut mult, în timp ce numărul de ucenici a scăzut drastic.
Printre modificările discutate se numără și obligativitatea ca toți adulții veniți în Marea Britanie — inclusiv dependenții — să demonstreze cunoștințe de bază de limba engleză. Scopul este să îi ajute să se integreze, să își găsească un loc de muncă și să nu fie vulnerabili la abuzuri. Totuși, criticii avertizează că aceste cerințe ar putea duce la separarea familiilor, dacă unii membri nu pot învăța limba suficient de repede.
Datele arată însă că majoritatea migranților înțeleg importanța limbii: un studiu din 2021 al Observatorului de Migrație al Universității Oxford arată că 9 din 10 migranți spun că vorbesc bine engleza. Doar 1% au spus că nu o vorbesc deloc — iar cei cu nivel redus de engleză aveau șanse mult mai mici să fie angajați.
Starmer a mai anunțat că vrea să elimine acordarea automată a statutului de rezident permanent după 5 ani pentru unele tipuri de viză. În schimb, majoritatea migranților vor avea nevoie de cel puțin 10 ani pentru a putea aplica pentru acest statut, care permite șederea pe termen nelimitat, munca, studiul și accesul la anumite beneficii.
Există și o excepție: va fi creat un „sistem rapid” de acordare a rezidenței pentru categorii esențiale, cum ar fi asistentele medicale, inginerii, specialiștii în inteligență artificială și alți profesioniști care aduc o contribuție importantă la societatea britanică.
Potrivit expertei Madeleine Sumption de la Oxford, această prelungire a perioadei de așteptare ar face ca sistemul britanic să devină „mai restrictiv decât în alte țări dezvoltate”. Ea spune că una dintre consecințe va fi creșterea încasărilor din taxele pe vize — pentru că persoanele fără statut permanent trebuie să plătească taxe mai mari și mai des. În același timp, mai mulți migranți vor rămâne fără drepturile oferite de rezidența permanentă, ceea ce le va îngreuna integrarea.
Pe partea de muncă temporară, guvernul intenționează să ridice nivelul minim de calificare pentru vizele de muncitor calificat (Skilled Worker Visa) la nivel de facultate, în loc de nivelul echivalent Bacalaureatului britanic (A-levels), cât este acum. Totodată, lista meseriilor pentru care se fac excepții va fi restrânsă.
Un alt anunț important: secretarul de interne Yvette Cooper a spus că Marea Britanie va opri recrutarea din străinătate pentru lucrătorii în îngrijire. Companiile vor trebui fie să angajeze cetățeni britanici, fie să prelungească vizele celor care sunt deja în țară.
Conform estimărilor oficiale, această schimbare ar putea reduce cu până la 50.000 numărul de lucrători slab calificați care intră anual în Marea Britanie.
Partidul Conservator a anunțat că este de acord cu oprirea recrutării din străinătate în acest domeniu, dar că va insista pe introducerea unui plafon legal pentru migrație. Conservatorul Chris Philp a spus că planurile laburiștilor sunt „prea puține și prea târziu” și că, dacă ar fi fost respectate politicile conservatoare, migrația netă ar fi fost cu 400.000 mai mică.
De partea cealaltă, liberal-democrații au declarat că sistemul de imigrație este „făcut praf” și că încrederea publicului a fost „spulberată”. Aceștia au spus că vor analiza atent planul laburiștilor, pentru a se asigura că va funcționa în interesul economiei și al cetățenilor.
Deputatul Richard Tice, lider adjunct al Reform UK, a afirmat că scorul mare obținut de partidul său în alegerile locale din Anglia arată furia publicului față de nivelul actual al migrației, atât legale, cât și ilegale.
