În doar un an de guvernare, laburiștii au trecut peste un milion de britanici apți de muncă pe ajutoare sociale fără obligația de a căuta un loc de muncă, arată datele oficiale.
Creșterea de la venirea lui Sir Keir Starmer la conducere face ca în prezent 3,7 milioane de britanici – aproape jumătate dintre toți cei care primesc principalul ajutor de șomaj din Marea Britanie – să fie exceptați de la obligația de a se angaja.
Numărul celor care beneficiază de Universal Credit (UC) cu „cerințe de muncă zero” a urcat de la 2,67 milioane în iulie 2024, imediat după victoria electorală a laburiștilor. În același timp, datele publicate de Departamentul pentru Muncă și Pensii (DWP) arată că numărul celor care trebuie să caute activ un loc de muncă pentru a primi ajutorul social a scăzut de la 1,65 milioane la 1,6 milioane.
Un purtător de cuvânt laburist a pus această creștere pe seama „eșecului conservatorilor” și a deciziei DWP de a accelera trecerea de la vechile tipuri de beneficii către UC. Totuși, datele reprezintă o lovitură pentru ministrul de finanțe Rachel Reeves, nevoită să renunțe la părți importante din reforma sistemului de ajutoare după o rebeliune internă în partid.
Creștere îngrijorătoare în rândul lucrătorilor mai în vârstă
Statisticile arată o creștere semnificativă în rândul persoanelor de peste 55 de ani, care înregistrează cea mai mare creștere a numărului celor scoși din câmpul muncii fără obligația de a căuta un loc de muncă. Mulți dintre aceștia sunt trecuți automat de la un beneficiu vechi la altul, fără perspectiva unei noi evaluări.
Economiștii spun că această tendință este legată parțial de creșterea vârstei de pensionare, ceea ce face ca mulți să renunțe la muncă și să trăiască din ajutoare cu câțiva ani înainte de pensie.
În perioada iulie 2024 – iulie 2025:
-
Numărul beneficiarilor de 55-59 de ani cu „cerințe zero” a crescut cu 64%, ajungând la 426.000.
-
Pentru cei cu vârsta între 45 și 49 de ani, creșterea a fost de 58%, ajungând la 404.000.
-
În schimb, la categoria 20-24 de ani creșterea a fost de doar 9%, până la 246.000.
Louise Murphy, de la Resolution Foundation, explică: „Creșterea vârstei de pensionare în ultimul deceniu înseamnă că acum există un segment de persoane în jur de 65 de ani care, în urmă cu 10-15 ani, nu ar fi fost eligibile pentru ajutoare destinate vârstei active. Aceștia au, de asemenea, o probabilitate mai mare decât tinerii de a fi în afara pieței muncii din motive de sănătate, ceea ce pune presiune suplimentară pe sistemul UC.”
Povara ajutoarelor de boală și dizabilitate
Numărul persoanelor care primesc ajutoare de boală sau dizabilitate continuă să crească. Mulți dintre cei scutiți de obligația de a căuta un loc de muncă beneficiază și de suplimente pentru probleme grave de sănătate, în valoare de până la 5.000 de lire sterline pe an – costuri pe care contribuabilii trebuie să le susțină pe termen nedeterminat.
Reforma sistemului de beneficii, care ar fi trebuit să reducă creșterea ajutoarelor pentru probleme de sănătate mintală apărute în pandemie, a fost abandonată după proteste din partea aripii de stânga a Partidului Laburist.
Peste două milioane de persoane fără obligații de muncă primesc Universal Credit sau predecesorul acestuia, Employment and Support Allowance (ESA), de cel puțin cinci ani – mulți încă din perioada lockdown-ului.
Diferențe între femei și bărbați
Datele arată că femeile cu vârsta între 55 și 65 de ani sunt mai susceptibile de a fi scoase definitiv din câmpul muncii decât bărbații de aceeași vârstă. Creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru femei – de la 60 la 65 de ani între 2010 și 2018, apoi la 66 până în 2020 – va continua până la 67 de ani în perioada 2026-2028.
Lipsa controalelor și trecerea la UC
Tom Waters, de la Institute for Fiscal Studies, afirmă că reducerea controalelor asupra beneficiarilor a contribuit la această creștere: „Evaluările au fost practic suspendate după pandemie, ceea ce a încetinit ieșirea din sistem.”
Cei scutiți de obligația de a lucra nu trebuie să participe la interviuri sau cursuri de formare, fiind considerați prea bolnavi pentru muncă, proaspăt părinți, îngrijitori sau în fază terminală de boală.
Guvernul intenționează să transfere toți beneficiarii de ajutoare vechi pe Universal Credit până la începutul lui 2026.
Partidul Laburist a dorit să înghețe plata ajutoarelor de incapacitate de muncă din 2026, dar a fost nevoit să renunțe parțial la plan după presiuni interne. În prezent, doar noii beneficiari vor primi o sumă redusă la componenta de sănătate a UC.
Joe Shalam, de la Centre for Social Justice, consideră că reducerea beneficiilor pentru noii solicitanți este „o abordare corectă pentru a combate stimulentele greșite din sistem”, dar avertizează: „Problema se agravează și nu poate fi pusă la categoria ‘prea greu de rezolvat’, dacă vrem să protejăm economia și viitorul tinerilor care riscă să fie pierduți definitiv pentru piața muncii.”
Potrivit unei analize CSJ, o persoană care primește UC (componenta de sănătate), ajutor pentru locuință și plată de independență personală obține cu 2.500 de lire pe an mai mult decât ar câștiga dintr-un job plătit la salariul minim, după taxe.
