Executivul de la Londra a acordat licențe speciale pentru continuarea importurilor de kerosen și motorină rafinate în state terțe, precum India, chiar dacă acestea sunt produse din țiței provenit din Rusia.
Decizia vine într-un moment în care piețele energetice globale sunt afectate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran și de riscurile privind traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz.
Premierul britanic a susținut în Camera Comunelor că măsura reprezintă doar „două licențe țintite și pe termen scurt” menite să permită implementarea graduală a sancțiunilor și să protejeze consumatorii britanici de eventuale șocuri de aprovizionare.
Potrivit analizei publicate de Politico Europe, guvernul britanic a introdus derogările fără o comunicare publică amplă, în contextul temerilor legate de posibile perturbări pe piața combustibililor după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Kerosenul pentru aviație și motorina reprezintă majoritatea importurilor britanice de produse petroliere rafinate în țări care folosesc petrol rusesc în procesul de producție.
Guvernul britanic promisese anterior că va închide complet această breșă legislativă în primăvara anului 2026, însă tensiunile din piața energetică au schimbat strategia Londrei.
După invazia Ucrainei din 2022, Marea Britanie și Uniunea Europeană au interzis importurile directe de petrol rusesc. Totuși, sancțiunile occidentale nu au blocat complet fluxurile indirecte de combustibili.
India, Turcia și alte state au continuat să cumpere cantități mari de petrol rusesc la preț redus. Acest petrol este rafinat local și exportat ulterior către state occidentale sub formă de combustibili procesați.
Reuters a relatat în repetate rânduri că India a devenit unul dintre principalii cumpărători de țiței rusesc după introducerea sancțiunilor occidentale.
Potrivit datelor, Regatul Unit a importat produse petroliere în valoare de peste 4 miliarde de lire sterline fabricate în rafinării care utilizează, integral sau parțial, petrol rusesc.
Liderul conservator Kemi Badenoch a criticat dur decizia guvernului Starmer și a acuzat executivul că slăbește presiunea economică asupra Kremlinului.
„Importăm acum din Rusia în loc să forăm în Marea Nordului”, a scris Badenoch într-un mesaj publicat pe platforma X.
În același timp, Wes Streeting, considerat unul dintre principalii rivali politici ai lui Starmer în interiorul Partidului Laburist, este așteptat să critice oficial măsura în Camera Comunelor.
Potrivit presei britanice, tensiunile interne din partid s-au accentuat după această schimbare de poziție privind sancțiunile energetice.
BBC a relatat că guvernul susține în continuare că este „angajat să întărească sancțiunile împotriva Rusiei”, dar încearcă simultan să protejeze „lanțurile critice de aprovizionare”.
Mai multe organizații care monitorizează aplicarea sancțiunilor consideră că relaxarea restricțiilor riscă să afecteze unitatea occidentală în raport cu Rusia.
Alexander Kirk, reprezentant al organizației Urgewald, a declarat pentru Politico că „vor exista celebrări la Kremlin” după decizia Londrei.
Potrivit acestuia, presa de stat rusă folosește deja această decizie drept exemplu că statele occidentale își pot reduce presiunea economică atunci când apar probleme legate de prețurile energiei.
Experții în sancțiuni avertizează că Moscova ar putea interpreta această schimbare drept un semn de slăbiciune politică în interiorul alianței occidentale.
Relaxarea temporară a sancțiunilor vine într-un context internațional complicat pentru piețele energetice.
Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran a generat îngrijorări privind securitatea transporturilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
