Principala măsură care stârnește controverse aprinse este interzicerea accesului cetățenilor străini la majoritatea beneficiilor sociale, o decizie care ar afecta inclusiv sute de mii de cetățeni din Uniunea Europeană care trăiesc și lucrează legal în Regatul Unit.
Ce prevede planul Reform UK?
Purtătorul de cuvânt pe probleme economice al partidului, Robert Jenrick, a susținut că „Plătitorul de taxe britanic a ajuns să funcționeze ca un stat social pentru întreaga lume” și că sistemul trebuie reformat radical.
Printre principalele propuneri avansate se numără:
- Tăierea beneficiilor pentru străini: Interzicerea accesului cetățenilor străini la Universal Credit, ajutoare de locuință (housing benefit), alocații pentru copii (child benefit), sprijin pentru îngrijirea copiilor și indemnizații de dizabilitate.
- Muncă în folosul comunității: Persoanele declarate apte de muncă ce primesc ajutoare sociale de mai mult de 12 luni vor fi obligate să presteze 20 de ore pe săptămână de muncă în comunitate (curățarea parcurilor, reparații minore, activități în biblioteci). Cei care refuză riscă tăierea beneficiilor.
- Înăsprirea evaluărilor de dizabilitate: Înlocuirea actualului sistem de plăți pentru dizabilitate (PIP) cu o evaluare mult mai strictă.
- Responsabilizarea angajatorilor: Firmele cu peste 5 angajați vor fi obligate să plătească o asigurare pentru primii doi ani de concediu medical al unui angajat (model preluat din Olanda), măsură compensată prin reducerea contribuțiilor la asigurările naționale plătiți de angajatori.
1,5 milioane de adulți afectați și renegocierea acordului Brexit
Reform UK estimează că măsura de tăiere a ajutoarelor pentru străini ar economisi miliarde de lire sterline pe an până în al cincilea an de aplicare. Partidul susține că 1 din 6 beneficiari de Universal Credit nu este cetățean britanic sau irlandez.
Totuși, măsura lovește direct în cetățenii UE care dețin statut de rezident permanent (settled status) obținut după cel puțin cinci ani de reședință continuă și muncă legală în Regat.
Reprezentanții partidului susțin că au luat în calcul un eventual cost de 500 de milioane de lire pentru britanicii din Europa care s-ar putea întoarce în țară dacă UE va aplica măsuri simetrice de reciprocitate.
Val de critici de la toate partidele și experții financiari
Planul de 50 de miliarde de lire a fost primit cu scepticism de la un capăt la altul al eșichierului politic și de către analiștii independenți:
- Institute for Fiscal Studies (IFS): Think-tank-ul economic atrage atenția că cele mai mari economii depind de înăsprirea evaluărilor de dizabilitate, însă tentativele istorice de a stabili criterii mai dure au eșuat constant în a genera economiile promise.
- Partidul Laburist: A acuzat Reform că vrea să arunce Marea Britanie în anii de dispute sterile legate de Brexit și că retrage sprijinul unor oameni care au trăit, au muncit și au plătit taxe legal în UK timp de decenii.
- Partidul Conservator: A catalogat planul drept o propunere „încropită”, subliniind că britanicii își doresc combaterea abuzurilor din sistem, nu reluarea certurilor diplomatice cu Bruxelles-ul.
- Verzii & Liberal-Democrații: Au subliniat că reducerea cheltuielilor sociale se face prin repararea sistemului medical (NHS) și prin taxarea marilor averi, nu prin lovirea celor mai vulnerabile categorii.
Concluzie: Muncă și contribuție vs. protecție socială
Propunerea Reform UK deschide o dezbatere fundamentală despre scopul statului social în Marea Britanie: ar trebui ajutoarele sociale să fie rezervate strict cetățenilor britanici sau oricărui rezident care a contribuit prin taxe la sistem?
