“Un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale)”, aceasta fiind acuzația formulată împotriva lui Călin Georgescu.
Pe lângă fostul candidat la prezidențiale mai este vizat “un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică, doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.”
Parchetul General transmite că după anularea alegerilor, Călin Georgescu s-a întâlnit, “în mod clandestin” cu mercenarul Horațiu Potra în incinta unui centru de echitație, pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov. În comunicat se subliniază faptul că Georgescu “s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia” de susținerea lui Horațiu Potra.
“Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, conform Parchetului General.
Potrivit procurorilor, Călin Georgescu a organizat clandestin întâlnirea cu scopul de a discuta planul “privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.”
Ca urmare a acestor discuții, Horațiu Potra a organizat “un grup paramilitar format din de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.”
“Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.” Planul a fost dejucat în urma unui apel la 112, prin care poliția a organizat filtre și astfel a reușit să identifice persoanele care se deplasau spre București.
Știrea inițială: Parchetul General a trimis în judecată un grup de 22 de persoane, printre care se află și Călin Georgescu și Horațiu Potra, pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale (lovitură de stat) și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Conform procurorilor, după anularea alegerilor prezidențiale, în decembrie 2024, gruparea Potra a încercat organizarea unor tulburări care ar fi urmărit răsturnarea guvernului, dar acțiunile au fost oprite în faza incipientă, membrii săi fiind arestați înainte de a ajunge la București.
Într-o conferință de presă organizată astăzi, Procurorul General al României, Alex Florența, a explicat că România a fost țintită direct de Rusia în contextul alegerilor din 2024, prin “agresiuni hibride”, manifestate prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, dezinformare sau influenţarea alegătorilor. Înaintea alegerilor, a existat “o inflație” de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o stare de tensiune generală la nivelul societății românești, conform procurorului Florența.
“La nivelul rețelelor de socializare, au fost instigări, majoritatea ideilor îndemnând la revoltă. Este o inflație de astfel de mesaje create cu ajutorul AI. Hashtagul #revoluție de pe rețelele de Telegram e asociat cu două hashtaguri ale fostului candidat independent (n.r. Călin Georgescu). Analizele efectuate au arătat că de pe 27 noiembrie s-au intensificat postările despre acest candidat. Au fost identificate narative în care este promovat în peste 40 de grupuri cu 1,3 milioane de membri. S-a încercat amplificarea nemulțumirii în spațiul public (…) Trebuie să înțelegem că ecosistemul online utilizat de Federația Rusă folosește ferme de troli, conturi false care imită un cont oficial și rețele de boți. Există și o rețea de influenceri cooptați care răspândesc narative pro-ruse”, a explicat procurorul Alex Florența.
Acesta arată că Rusia a desfășurat și o amplă campanie de micro-targetare a populaţiei, prin patru tipuri de narative: identitar nostalgic, conspiraționist, religios, medicină alternativă. Această micro-targetare a început din 2019, explică Florența, care precizează că nu au existat sesizări la parchet în acest sens: “Până în toamna anului trecut, parchetul nu a fost sesizat. Tipul de campanie e sub limita de detecție pentru că întreaga campanie speculează infiltrarea pe rețelele sociale astfel încât să nu fie identificate”.
Procurorul general atrage atenția că a existat o promovare agresivă pe TikTok a lui Călin Georgescu, printr-o rețea de conturi creată în urmă cu trei ani. “A existat o intensificare virulentă a promovării pe TikTok printr-o rețea de peste 20 de mii de boți creată între 2022 – 2023 și activată cu o zi înainte de vot. Conturile au fost create cu adrese de e-mail înregistrate în Rusia. Inclusiv compania TikTok a realizat o analiză amplă și conform unui raport public acesta poate fi accesat și au fost identificate două rețele care au acționat pe teritoriul României. Rezultatul campaniei a fost o promovare artificială a conținutului în sprijinul candidatului independent”.
Întrebat despre beneficiarul campaniei, procurorul general a confirmat că Georgescu a fost principalul beneficiar: “Legăturile sale cu rețeaua aceasta sunt elemente de probatoriu pe care nu le pot divulga”.
Conform procurorului, au fost efectuate și atacuri cibernetice asupra unor aeroporturi și instituții publice, “iar acestea nu sunt evenimente întâmplătoare”. Pe rețelele sociale au fost distribuite masiv mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie. Alex Florența evidențiază faptul că au fost identificate patru companii “cu legături certe cu Federația Rusă” care au derulat acțiuni în timpul campaniei electorale și a alegerilor. Aceste companii se află în clădiri fără simboluri, existând suspiciunea că sediile sunt fictive. “Unele dintre ele au fost înființate în Federația Rusă. În conducerea și personalul unor companii au fost identificate persoane comune”, spune Florența.
După ce Horațiu Potra și mercenarii săi au fost opriți în trafic, au avut loc descinderi la zeci de adrese, inclusiv la locuința lui Potra, unde a fost descoperit un seif îngropat și mascat în podea, în care se afla suma de circa 1,5 milioane de dolari. Procurorii au ridicat 25 kg de aur (în lingouri), peste 3,3 milioane de dolari și alte sume, în valută, au confiscat și 50 de grenade, șapte pistoale și zeci de încărcătoare de arme. Potra nu se află în țară. Tot după anularea alegerilor, Călin Georgescu a recunoscut că a fost la o fermă de la Ciolpani, unde echipa sa s-ar fi întâlnit cu Horațiu Potra, dar a susținut că nu a participat la discuții.
Pe parcursul conferinței de presă, procurorul general a fost întrebat dacă autoritățile române au cunoștință despre locul în care se află fugarul Horațiu Potra. A răspuns: “Avem indicii și există date certe care au rezultat din anchetă că, în acest moment, Potra încearcă să obțină azil în Rusia. Face demersuri cu autoritățile de acolo”.
Luna trecută, Parchetul General a anunțat schimbarea încadrării sub care este cercetat Călin Georgescu, de la instigator la complice în “comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale” (lovitură de stat). Acest lucru sugerează că el nu a fost inițiatorul “Grupării Potra”, ci ar fi fost folosit de aceasta. Inițial, procurorii au considerat că fostul candidat Călin Georgescu i-ar fi instigat pe mercenari (în formă continuată) și chiar a iniţiat “o organizaţie cu caracter fascist, rasist ori xenofob”. Schimbarea încadrării sale la complicitate, în loc de instigare, sugerează că procurorii cred că Georgescu fie a fost folosit de Gruparea Potra, fie a știut de acțiunile acesteia. Legea penală prevede că este complice cel care “înlesneşte, uşurează sau ajută, comiterea unei infracțiuni”.
Reamintim, în urmă cu trei luni, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și pentru promovarea unor idei fasciste și pentru propagandă legionară, în repetate rânduri, în ultimii cinci ani. Parchetul General l-a acuzat, printre altele, că “a promovat glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”.
Călin Georgescu se află în prezent sub control judiciar.
