Trump a răspuns: “Nu. Pentagonul nu ignoră nimic din ceea ce spun. Ce facem este să facem schimbări, să mutăm trupele, dar numărul total al acestora rămâne același, doar mutăm oameni dintr-un loc în altul. Îmi plac românii, cred că sunt oameni minunați. Relația cu România este una foarte bună, relația cu Europa este una foarte bună.”
Ulterior, Donald Trump i-a dat cuvântul lui Pete Hegseth, șeful Pentagonului, care a răspuns: “Este o acțiune coordonată cu Casa Albă. Face parte din viziunea noastră legată de Europa. Vor rămâne trupe în România, dar vor fi unele schimbări legate de rotația acestora și de cum le rotim. Ne-am coordonat cu secretarul general al NATO Mark Rutte, prin aliați. Toată lumea a fost anunțată din avans.”
Din România au fost deja retrași circa 1.000 de militari americani. Mai sunt încă aproximativ 1.000, din care circa 700 la Kogălniceanu.
Știrea inițială: Cresc tensiunile dintre Congres și Pentagon, legat de retragerea parțială a trupelor americane din România. 16 parlamentari americani, din ambele partide, îi trimit secretarului Apărării o scrisoare prin care îi cer explicit să revină asupra deciziei, arătând că “Bucureștiul a demonstrat o hotărâre fermă în sprijinul apărării colective a NATO” iar “decizia oferă muniție Moscovei”.
16 congresmeni americani, între care republicani de top, precum Brian Fitzpatrick sau Michael Turner, i-au trimis secretarului Apărării, Pete Hegseth, o scrisoare în care avertizează că retragerea, chiar și parțială a trupelor americane din România, ar putea trimite Moscovei un mesaj de dezangajare al SUA. Ei vorbesc în numele mai multor parlamentari americani, din ambele partide, ceea ce sugerează că decizia Pentagonului ar putea fi blocată de Congres.
“Vă scriem pentru a ne exprima serioasa îngrijorare cu privire la anunțul că Departamentul Apărării va retrage 700 de militari americani din România, de pe flancul estic al NATO”, arată parlamentarii, care menționează importanța scutului de la Deveselu, precum și faptul că “Bucureștiul a demonstrat o hotărâre fermă în sprijinul apărării colective a NATO”.
Parlamentarii americani mai arată că “Războiul din Ucraina este încă în desfășurare, iar această mișcare subminează angajamentele americane față de Europa și față de alianța transatlantică”, adăugând că inclusiv obiectivul declarat al președintelui american Donald Trump de a asigura o pace durabilă în Ucraina este subminat.
Scrisoarea face referire și la incursiunile dronelor rusești în Polonia, Estonia și România, la tacticile de război hibrid ale Rusiei, ceea ce dovedește că “amenințarea din partea Moscovei rămâne persistentă și acută”. “Această decizie oferă muniție suplimentară Moscovei, sugerând că Statele Unite se retrag din Europa exact în timp ce Ucraina și aliații săi se confruntă cu o presiune tot mai mare”, avertizează scrisoarea.
Scrisoarea se încheie cu o cerere directă: “Solicităm insistent o reconsiderare a acestei decizii și o explicație către Congres și comisiile relevante cu privire la modul în care Pentagonul intenționează să consolideze relația transatlantică și să își continue angajamentele față de alianța NATO”.
“Stimate domnule secretar Hegseth,
Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea serioasă cu privire la anunțul conform căruia Departamentul Apărării va retrage 700 de militari americani din România, de pe Flancul Estic al NATO. În condițiile în care războiul din Ucraina continuă să producă distrugeri, această măsură subminează angajamentele SUA față de Europa și față de alianța transatlantică. De asemenea, subminează propriul angajament al președintelui Trump de a obține o pace durabilă în Ucraina.
Din februarie 2022, Vladimir Putin a purtat un război brutal de agresiune în Ucraina. Ca răspuns, Statele Unite au condus o coaliție globală de aliați pentru întărirea apărării Ucrainei, consolidând totodată capacitatea NATO de a-și apăra teritoriul împotriva diferitelor atacuri hibride și cinetice ale Kremlinului. Cel mai recent, incursiunea cu drone a Rusiei în Polonia, survolurile sale peste teritoriile Estoniei și României, precum și utilizarea războiului hibrid împotriva NATO demonstrează că această amenințare este una de durată.
Pe măsură ce NATO și-a consolidat descurajarea, inclusiv prin asumarea unui angajament de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, România a respectat constant cerințele NATO și a servit drept gazdă robustă și complet capabilă pentru militarii americani. Pe lângă contribuțiile sale la apărarea Mării Negre și găzduirea unui detașament al sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore, Bucureștiul a demonstrat o hotărâre continuă în sprijinul apărării colective a NATO.
Pe măsură ce administrația caută să asigure o pace durabilă în Ucraina, considerăm esențial ca Statele Unite să arate forță în fața agresiunii ruse. Retragerea a sute de militari americani de pe Flancul Estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina este încă în plină desfășurare, subminează speranța noastră bipartizană de a vedea sfârșitul războiului în Ucraina în termenii acesteia. Această decizie oferă Kremlinului muniție suplimentară, permițându-i să arate că Statele Unite se retrag din Europa tocmai în momentul în care Ucraina și Europa au cea mai mare nevoie de sprijinul american.
Solicităm cu fermitate reconsiderarea acestei decizii și o explicație adresată Congresului și comisiilor relevante privind modul în care Pentagonul intenționează să consolideze relația transatlantică și să continue angajamentele sale față de alianța NATO.
Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni”.
