Oficialii britanici poartă discuții cu omologii lor din Germania, Franța și alte state europene pentru a evalua posibilitatea desfășurării unei misiuni NATO în Groenlanda. Aceasta ar urma să includă trupe, nave de război și avioane britanice, menite să protejeze insula de posibile amenințări externe. Surse guvernamentale au declarat că planurile se află încă într-un stadiu incipient.
Statele europene speră că o prezență militară consolidată în Arctica îl va convinge pe Donald Trump să renunțe la ideea de a anexă insula. „Împărtășim punctul de vedere al președintelui Trump – agresiunea crescândă a Rusiei în nordul îndepărtat trebuie descurajată, iar securitatea euro-atlantică trebuie consolidată”, a declarat unul dintre oficiali.
Donald Trump a ridicat anterior problema Groenlandei, sugerând chiar că ar putea folosi forța pentru a prelua controlul asupra insulei, motivând prin teama că Moscova sau Beijingul ar putea să o ocupe. „Nu vom avea Rusia sau China ca vecini”, a spus președintele american. În plus, Groenlanda are resurse naturale bogate, inclusiv cupru, nichel și minerale rare, esențiale pentru tehnologia modernă.
Trump a propus chiar și ideea de a cumpăra efectiv insula, oferind fiecărui locuitor până la 100.000 de dolari pentru a-și schimba loialitatea față de SUA. „Vom face ceva în Groenlanda, fie că le place sau nu”, a avertizat el.
Interesul SUA pentru Groenlanda a creat tensiuni în cadrul NATO, stârnind speculații despre viitorul alianței. Țările europene au discutat ideea desfășurării unei forțe militare comune la o reuniune NATO de joi, la Bruxelles. Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa a fost însărcinat să identifice măsuri suplimentare pentru securitatea Arcticii. Surse citate de The Telegraph spun că operațiunea ar putea include fie o desfășurare completă de trupe, fie exerciții limitate, schimb de informații și ajustarea cheltuielilor de apărare.
Oficialii britanici au confirmat că armata se pregătește deja pentru un rol mai activ în Arctica. Anul trecut, forțele britanice au participat la exercițiul NATO Joint Viking, desfășurat în Norvegia, la temperaturi sub zero grade. În acest an, 1.500 de soldați ai Royal Marines vor fi detașați în Norvegia, Finlanda și Suedia pentru exercițiul Cold Response.
În paralel, Uniunea Europeană examinează sancțiuni împotriva companiilor americane în cazul în care Trump ar respinge desfășurarea trupelor NATO, vizând giganți tehnologici precum Meta, Google și Microsoft, dar și instituții financiare.
Un fost șef al RAF, mareșalul aerului Edward Stringer, a avertizat că puterea militară a Marii Britanii nu corespunde percepției publice. „Apărarea noastră este o fațadă”, a spus el, adăugând că nici o formațiune militară nu este capabilă să lupte independent. „Diferența dintre imaginea pe care am ajuns să o avem despre noi înșine și realitatea puterii militare pe care o putem proiecta în practică este izbitoare”, a explicat Stringer.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a subliniat că „Marea Britanie se angajează să colaboreze cu aliații NATO pentru a consolida capacitatea de descurajare și apărare a NATO în Arctica”.
