Duminică, 15 martie 2026, scena celebrului Dolby Theatre din Los Angeles a fost martora unui moment istoric pentru cinematografia românească. Regizoarea de origine română Natalie Musteață, stabilită la New York City, a câștigat premiul Oscar pentru Best Live Action Short Film pentru scurtmetrajul Two People Exchanging Saliva, realizat împreună cu artistul și cineastul Alexandre Singh.
Premiul a fost acordat într-o situație rară în istoria Academy Awards: categoria a avut doi câștigători, după un egal perfect între filmul lui Musteață și producția The Singers, semnată de Sam A. Davis și Jack Piatt. Este prima dată din 1995 când această categorie se încheie la egalitate și doar al șaptelea egal din întreaga istorie a Oscarurilor.
Cine este Natalie Musteață
Născută în România, Natalie Musteață și-a construit cariera profesională în Statele Unite, unde s-a remarcat inițial în domeniul academic și al artei contemporane. Stabilită la New York City, regizoarea are un parcurs neobișnuit pentru un laureat Oscar.
Înainte de a trece în spatele camerei de filmat, Musteață a activat ani de zile ca cercetătoare și curatoare de artă contemporană, obținând un doctorat în istoria artei. A organizat expoziții și a studiat relația dintre artă, limbaj și societate, teme care aveau să influențeze profund stilul cinematografic pe care îl dezvoltă astăzi.
Filmele sale sunt puternic influențate de arta conceptuală și explorează universuri ficționale construite după reguli aproape filozofice, provocând publicul să pună sub semnul întrebării normele sociale considerate evidente.
Oscarul câștigat în 2026 reprezintă confirmarea internațională a unui parcurs artistic construit în afara tiparelor clasice ale industriei cinematografice.
Filmul câștigător: o distopie despre control și intimitate
Scurtmetrajul Two People Exchanging Saliva este o poveste distopică absurdă și provocatoare, filmată alb-negru și vorbită în limba franceză. Filmul, cu o durată de aproximativ 36 de minute, construiește un univers ficțional neobișnuit în care sărutul este interzis prin lege, iar gesturile de tandrețe sunt considerate periculoase.
Acțiunea este plasată într-o versiune distopică a orașului Paris, unde apropierea fizică poate fi pedepsită chiar și cu moartea. În această societate, violența devine monedă socială: oamenii plătesc bunuri și servicii prin gesturi agresive, precum palmele.
Povestea urmărește întâlnirea dintre două femei: Malaise, o tânără vânzătoare interpretată de Luàna Bajrami, și Angine, o clientă înstărită jucată de Zar Amir Ebrahimi. Între cele două se naște o atracție fragilă, iar într-o societate care condamnă orice formă de intimitate, chiar și o apropiere aparent inocentă devine un act de rebeliune.
Prin acest univers absurd și neliniștitor, filmul explorează teme precum controlul social, frica instituționalizată și modul în care normele colective pot pătrunde până în cele mai intime zone ale vieții individuale.
De la festivaluri la statueta de aur
Drumul scurtmetrajului spre Oscar a început la prestigiosul Telluride Film Festival, unde filmul a avut premiera pe 30 august 2024, în cadrul celei de-a 51-a ediții a festivalului. Criticii au remarcat imediat combinația neobișnuită dintre distopie, umor absurd și comentariu social.
De acolo, producția a circulat prin numeroase festivaluri internaționale, consolidându-și reputația înainte de a ajunge în competiția pentru Oscar.
La categoria Best Live Action Short Film, filmul a concurat cu:
-
Butcher’s Stain
-
A Friend of Dorothy
-
Jane Austen’s Period Drama
-
The Singers – câștigător la egalitate
-
Two People Exchanging Saliva – câștigător la egalitate
Oscarurile 2026
Cea de-a 98-a ediție a premiilor Academy Awards a avut loc pe 15 martie 2026 la Dolby Theatre din Hollywood și a fost prezentată de comediantul Conan O'Brien.
Ediția a fost dominată de filmul Sinners, regizat de Ryan Coogler, cu un număr record de 16 nominalizări, urmat de One Battle After Another, regizat de Paul Thomas Anderson, care a obținut 13 nominalizări.
Într-un context extrem de competitiv, victoria regizoarei Natalie Musteață reprezintă un moment de referință pentru cinematografia românească și pentru comunitatea românească din diaspora, demonstrând încă o dată că talentul artistic provenit din România poate ajunge pe cea mai prestigioasă scenă a industriei filmului.
