Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată în Parlament cu un scor covârșitor. Potrivit rezultatului oficial, 281 de parlamentari au votat „pentru”, doar 4 „împotrivă”, iar 3 voturi au fost anulate.
Moțiunea a depășit cu mult pragul necesar de 233 de voturi pentru demiterea Executivului, marcând unul dintre cele mai categorice rezultate din istoria postdecembristă a României.
Din totalul de 464 de deputați și senatori, 431 au fost prezenți, iar 288 și-au exprimat votul. Dintre acestea, 285 au fost voturi valabil exprimate, confirmând o majoritate clară împotriva Guvernului.
Guvern interimar, atribuții limitate
În urma votului, Guvernul Bolojan rămâne în funcție doar ca interimar, cu atribuții restrânse, până la formarea unui nou Cabinet. Conform Constituției, Executivul demis poate gestiona doar actele curente necesare administrării țării.
Președintele României, Nicușor Dan, urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru.
Reacții politice: tensiuni și scenarii deschise
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat imediat după vot că „există viață și după această moțiune” și a subliniat necesitatea unei soluții politice rapide. Acesta a cerut explicit ca Ilie Bolojan să renunțe inclusiv la funcția de premier interimar, invocând votul masiv din Parlament.
„Cred că normal ar fi ca Ilie Bolojan să demisioneze, chiar și din interimat, având în vedere acest vot covârșitor”, a afirmat Grindeanu.
Totodată, liderul social-democrat a exclus varianta unui premier tehnocrat și a subliniat că își dorește menținerea unei coaliții pro-europene, fără implicarea AUR în guvernare.
De cealaltă parte, reprezentanții PNL au criticat rezultatul moțiunii. Cătălin Predoiu a declarat că partidul trebuie să analizeze atent dacă va continua guvernarea sau va trece în opoziție, subliniind că situația politică nu ar fi trebuit să ajungă în acest punct.
Acuzații dure în Parlament
Dezbaterile din Parlament au fost marcate de schimburi dure de replici. Liderul AUR, George Simion, a acuzat guvernarea de „deznădejde, dezbinare și sărăcie”, cerând ca votul să reflecte nemulțumirea populației.
La rândul său, senatorul PSD Radu Oprea a criticat politicile economice ale Guvernului Bolojan, susținând că acestea au dus la recesiune și scăderea nivelului de trai.
Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile, calificând moțiunea drept „mincinoasă, cinică și artificială”. Acesta a susținut că măsurile adoptate au fost necesare pentru stabilizarea economică și reducerea deficitului.
Context politic și economic tensionat
Căderea Guvernului vine într-un moment delicat pentru România. În aceeași zi, moneda europeană a atins un nou maxim istoric, cursul oficial fiind de 5,2180 lei pentru un euro, pe fondul incertitudinii politice.
Criza a fost declanșată după retragerea PSD din coaliția de guvernare și demisiile miniștrilor social-democrați, care au lăsat Executivul fără o majoritate parlamentară stabilă.
Ce urmează
După adoptarea moțiunii, urmează consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier. Candidatul propus va avea la dispoziție 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului.
Printre scenariile discutate se numără:
-
formarea unui guvern minoritar,
-
refacerea unei coaliții largi,
-
un executiv tehnocrat,
-
sau prelungirea crizei politice.
Alegerile anticipate rămân o opțiune dificil de realizat, fiind condiționate de respingerea repetată a propunerilor de guvern.
Prin acest vot, Ilie Bolojan devine unul dintre puținii premieri din România postdecembristă demiși prin moțiune de cenzură, într-un moment considerat de analiști drept un punct major de inflexiune în politica românească.
