Datele oficiale arată că aproximativ o treime au studii universitare, aproape 80% sunt de vârstă activă și au o contribuție importantă în domenii precum sănătatea, construcțiile, transporturile și agricultura.
La un deceniu de la Brexit, continuă să existe o discrepanță între percepțiile oamenilor și dovezile disponibile privind contribuția românilor la societate – precum și experiențele personale ale multora dintre cei care trăiesc în Regatul Unit. Românii reprezintă, de altfel, a patra cea mai numeroasă comunitate de persoane născute în străinătate din această țară, arată The Conversation.
O parte din această discrepanță ar putea reflecta narațiuni despre Europa de Est care preced migrația românească de amploare către Marea Britanie. Istoricul american Larry Wolff a susținut că Europa de Est a fost construită în gândirea occidental-europeană drept „geamănul întunecat” al Europei. În cartea sa „Inventing Eastern Europe”, el arată cum relatările călătorilor din secolul al XVIII-lea combinau observațiile reale cu o imagine construită în jurul întunericului și misterului. Potrivit lui Wolff, acest lucru a creat un model al înapoierii și pericolului, pus în contrast cu Iluminismul vest-european.
Atitudini similare au persistat și în secolul XX. Potrivit istoricului public Tessa Dunlop, regina Maria a României, nepoata reginei Victoria, a întâmpinat dificultăți în primii ani ai vieții sale de prințesă într-o astfel de „periferie” est-europeană. Au urmat Războiul Rece, dictatura lui Nicolae Ceaușescu și imaginile sumbre ale orfelinatelor.
România postcomunistă a trecut prin decenii de încercări de redefinire a imaginii sale, inclusiv prin transformarea unor reprezentări gotice, precum Dracula lui Bram Stoker, în atracții turistice.
Însă asocierile negative au însoțit și aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Emisiunea „Panorama” a BBC s-a întrebat dacă era de așteptat un „val de infracționalitate” după ridicarea, în 2014, a restricțiilor privind dreptul la muncă. The Guardian relata că miniștrii britanici luau în calcul o campanie intitulată „Nu o să vă placă aici”, menită să descurajeze românii și bulgarii să vină în Marea Britanie. Inițiativa a inspirat o contracampanie românească intitulată „Poate nu ne place Marea Britanie, dar vouă o să vă placă România. De ce nu veniți?”, într-o încercare de a combate discriminarea prin umor.
Emisiunea „The Romanians Are Coming”, difuzată de Channel 4, promitea să arate „adevărul din spatele titlurilor”, dar a fost criticată pentru că reproducea stereotipurile pe care pretindea că le investighează. Mai recent, liderul partidului Reform UK, Nigel Farage, a afirmat că migranții mănâncă lebede, iar o investigație a publicației The Telegraph a relatat despre o presupusă fraudă pe scară largă privind împrumuturile pentru studenți, în care ar fi fost implicați români.
Potrivit recensământului realizat de Oficiul Național de Statistică (ONS) în 2021, românii sunt acum una dintre cele mai active economic comunități de migranți europeni din Regatul Unit. Aproximativ o treime dintre ei au studii universitare, în timp ce aproape 80% sunt persoane de vârstă activă. Cei mai mulți dintre studenții români din Marea Britanie lucrează, de asemenea.
Datele economice contrazic și mai mult unele dintre presupunerile frecvente. Statisticile HMRC arată o creștere semnificativă a veniturilor românilor care lucrează în Regatul Unit începând din 2014, salariul median apropiindu-se în prezent de media națională britanică. În general, migranții din UE contribuie la bugetul britanic prin taxe într-o măsură considerabil mai mare decât valoarea serviciilor publice și a beneficiilor sociale de care beneficiază.
Însă amploarea contribuției românilor depășește cu mult plata taxelor și contrazice stereotipurile potrivit cărora aceștia ar reprezenta o povară pentru contribuabilii britanici. Un raport pe care l-am coordonat arată că, în puțin peste un deceniu, comunitatea românească – estimată la aproximativ 1,3 milioane de persoane – a devenit discret o componentă importantă a infrastructurii economice și sociale a Marii Britanii.
Aceste constatări sugerează că înțelegerea publică a acestei comunități din Regatul Unit este posibil să nu fi ținut pasul cu dimensiunea și contribuția sa. În perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, muncitorii români au contribuit la menținerea în funcțiune a serviciilor esențiale și a lanțurilor de aprovizionare, inclusiv în domenii precum producția agricolă și transporturile.
Fiind o populație tânără, românii contribuie și la susținerea demografiei îmbătrânite a Regatului Unit, atât prin taxele plătite, cât și prin acoperirea unui deficit critic de personal calificat. Românii ocupă locul al cincilea între cetățenii statelor UE și locul al nouălea între toate naționalitățile non-britanice în ceea ce privește numărul de angajați din cadrul NHS England, sistemul național de sănătate din Anglia.
Și în construcții – un sector esențial pentru planurile Guvernului britanic de stimulare a creșterii economice, dar care se confruntă cu un deficit major de personal calificat – românii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de cetățeni străini din țară. Ei reprezintă 6% din forța de muncă la nivel național și 37% dintre lucrătorii din construcții proveniți din statele UE în Londra.
Dincolo de meseriile tradiționale, antreprenorii români contribuie la dezvoltarea unor domenii precum robotica, inteligența artificială, tehnologia financiară (fintech), securitatea cibernetică, energia și start-upurile bazate pe cercetare.
Românii sunt din ce în ce mai implicați și civic și politic. Peste 60 de persoane de origine română, provenind din partide și domenii profesionale diferite, au candidat la alegerile locale din 2026 din Anglia, iar zece au fost alese. Alisa Russell a devenit prima cetățeană română care a ocupat funcția de primar în Regatul Unit, după ce a fost numită în această poziție în Bicester, comitatul Oxfordshire, pentru mandatul 2025-2026.
La nivel local, organizațiile românești din sectorul voluntariatului și al comunităților desfășoară o activitate mai puțin vizibilă. Aceasta include programe și proiecte pentru îmbunătățirea educației, oferirea de consultanță în domeniul imigrației, distribuirea de alimente și sprijin pentru sănătatea mintală. Toate aceste activități contribuie la acoperirea unor nevoi pentru care serviciile publice obișnuite nu oferă întotdeauna soluții.
Însă multe dintre aceste contribuții lipsesc în continuare din dezbaterile despre migrație, ceea ce perpetuează stereotipurile formate de-a lungul mai multor decenii. Raportul nostru încearcă să facă aceste contribuții mai vizibile și să prezinte o parte dintre datele care descriu comunitatea românească din Regatul Unit în prezent.
