Chișinău / Londra, 21 septembrie 2025 – O investigație sub acoperire realizată de jurnaliștii BBC a scos la iveală existența unei rețele sofisticate de propagandă și manipulare, coordonată și finanțată din Rusia, care are ca obiectiv influențarea și compromiterea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie.
Reporterul infiltrat a descoperit cum intermediari ruși și moldoveni ofereau bani celor dispuși să publice pe rețelele sociale materiale denigratoare la adresa guvernării pro-europene de la Chișinău și să promoveze mesaje pro-Kremlin.
Cum funcționa mecanismul dezinformării
Investigația arată că membrii rețelei instruiau voluntari și colaboratori să posteze în mod repetat pe Facebook, TikTok sau Telegram mesaje false, teorii conspiraționiste și acuzații inventate. Țintele principale erau Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta Maia Sandu, și instituțiile statului implicate în organizarea scrutinului.
Printre narațiunile promovate se numără:
-
acuzații că guvernul ar fi implicat în trafic de copii;
-
insinuări că PAS ar pregăti falsificarea alegerilor;
-
prezentarea unei imagini „catastrofice” a aderării la Uniunea Europeană, sugerând pierderi economice și sociale.
Pe lângă propagandă online, rețeaua punea la dispoziție bani pentru sondaje neoficiale și filmări ascunse, menite să creeze impresia de nemulțumire masivă și de sprijin popular pentru opoziția pro-rusă.
Legături directe cu Ilan Șor și „Evrazia”
BBC a identificat conexiuni clare între aceste activități și oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraude masive în Moldova și refugiat la Moscova. Șor este deja sancționat de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru corupție și pentru rolul său în operațiuni de influență derulate de Kremlin.
O parte dintre grupurile de Telegram infiltrate de reporterul sub acoperire erau legate de ONG-ul Evrazia, cunoscut pentru activități similare. În 2024, aceeași organizație fusese acuzată că a mituit alegători pentru a vota împotriva integrării europene la un referendum consultativ.
Nici Ilan Șor, nici reprezentanții Evrazia nu au răspuns întrebărilor BBC.
Reacții și negări
Ambasada Federației Ruse la Londra a respins acuzațiile, negând orice implicare și acuzând la rândul său Uniunea Europeană că ar încerca să „controleze” procesul electoral moldovenesc.
La Chișinău, autoritățile au evitat pentru moment declarații directe pe tema investigației, dar oficiali din PAS au subliniat în repetate rânduri că „Republica Moldova se află în fața celui mai important scrutin din istoria recentă, unul care va decide direcția geopolitică a țării: Vest sau Est”.
Miza geopolitică: Moldova, frontiera dintre Est și Vest
Republica Moldova, cu o populație de aproximativ 2,5 milioane de locuitori, se află într-o poziție strategică extrem de sensibilă: la granița dintre Uniunea Europeană și Ucraina, într-un context marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Kievului.
Pentru Kremlin, menținerea influenței în Chișinău reprezintă o prioritate geopolitică. Moldova este văzută ca un potențial „laborator” al destabilizării, unde tactici de propagandă, finanțări ilegale și presiuni hibride pot fi testate înainte de a fi aplicate în alte state din regiune.
Uniunea Europeană, pe de altă parte, a deschis ușa aderării Moldovei, însă avertizează că progresele depind de capacitatea Chișinăului de a menține democrația funcțională și de a rezista ingerințelor externe.
Avertisment al experților
Specialiștii în securitate cibernetică și dezinformare citați de BBC subliniază că Moldova se confruntă cu „o campanie hibridă de amploare, care combină propaganda digitală cu corupția politică și manipularea electoratului”.
„Dacă aceste tactici au succes, nu doar Moldova este în pericol, ci și întreaga arhitectură democratică a Europei de Est”, avertizează un expert independent consultat de jurnaliști.
Alegeri sub presiune
Scrutinul de pe 28 septembrie nu este doar un exercițiu democratic intern, ci un test crucial al rezistenței Republicii Moldova în fața ingerințelor externe. În joc nu este doar componența următorului Parlament, ci însăși direcția strategică a țării: integrarea în Uniunea Europeană sau reintrarea în sfera de influență a Moscovei.
