Guvernul britanic a anunțat înăsprirea cerințelor privind limba engleză pentru cei care solicită vize de muncă sau studii în Regat, impunând, începând cu 8 ianuarie 2026, un nivel mai ridicat de competență – echivalent cu nivelul B2, corespunzător standardului A-level din sistemul britanic de educație.
Până acum, solicitanții de vize de tip Skilled Worker, High Potential Individual (HPI) și Scale-up trebuiau să demonstreze un nivel intermediar (B1), suficient pentru conversații de bază. Noul prag B2 presupune însă stăpânirea limbii la un nivel care permite trăirea și munca independentă într-o țară anglofonă, precum și studiul în limba engleză.
Decizia face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme ale sistemului de imigrație, anunțate prin white paper-ul publicat în luna mai, ce include și restricții asupra vizelor pentru lucrători calificați, precum și scurtarea duratei vizelor post-universitare pentru absolvenți.
Potrivit estimărilor oficiale, măsurile privind limba engleză și noile cerințe pentru dependenții adulți ar urma să reducă imigrația anuală cu aproximativ 6.000 de persoane.
Secretarul de Interne Shabana Mahmood a declarat în Parlament că „este inacceptabil ca persoane să vină în această țară fără să vorbească limba engleză”, subliniind că fiecare imigrant „trebuie să învețe limba și să contribuie la viața națională”.
În paralel, guvernul a dublat perioada necesară obținerii Indefinite Leave to Remain – rezidență permanentă – de la cinci la zece ani, și a majorat taxa de Immigration Skills Charge plătită de angajatori la 1.320 lire anual pentru companiile mari (480 lire pentru organizațiile mici).
Măsurile sunt justificate de guvern prin dorința de a reduce dependența economiei britanice de forță de muncă ieftină din străinătate. Totuși, organizații și experți avertizează că noile reguli riscă să afecteze sectoare precum construcțiile, sănătatea și îngrijirea, unde angajatorii se confruntă deja cu lipsă de personal.
Dr. Madeleine Sumption, directoarea Migration Observatory de la Universitatea Oxford, a explicat că efectul principal se va resimți în domeniile tehnice și manuale, unde competențele lingvistice nu erau o cerință strictă.
De asemenea, Dora-Olivia Vicol, directoarea organizației Work Rights Centre, a criticat măsura, afirmând că „ridicarea nivelului de la intermediar la avansat nu va îmbunătăți integrarea, ci va întări stereotipurile false despre imigranți”.
În contrast, alte componente ale reformei vizează atragerea talentelor înalt calificate: numărul universităților eligibile pentru viza HPI va fi dublat, iar numărul cererilor acceptate pe acest traseu va fi plafonat la 8.000 pe an.
Totodată, studenții internaționali vor avea doar 18 luni (nu 2 ani ca până acum) pentru a-și găsi un loc de muncă după absolvire, iar cerințele financiare pentru obținerea vizei de studii au fost majorate.
Prin aceste modificări, autoritățile britanice încearcă să transmită un mesaj dublu: deschidere pentru elitele educaționale și profesionale, dar toleranță redusă pentru imigrația de muncă slab calificată.
