Datele Eurostat evidențiază o schimbare clară a preferințelor românilor în diaspora. Dacă în urmă cu câțiva ani majoritatea alegea Italia sau Spania, acum Germania și Marea Britanie conduc clasamentul.
Numărul românilor stabiliți în Germania a crescut spectaculos, de la aproximativ 450.000 la peste 900.000 în ultimul deceniu, semn că economia solidă și veniturile atractive rămân factori decisivi în alegerea destinației.
În același timp, comunitatea românească din Marea Britanie continuă să crească, chiar dacă datele oficiale sunt influențate de obținerea cetățeniei britanice.
Nu doar marile puteri europene atrag migranți din România. Ungaria a înregistrat o creștere de aproape 30% a numărului de români stabiliți aici, ajungând la peste 70.000 în 2025.
Această tendință arată că mobilitatea nu se limitează la distanțele mari, ci și la țările vecine care oferă oportunități economice și sociale.
Dimensiunea diasporei românești în aceste state rămâne semnificativă, iar fluxurile continue între România și țările vecine reflectă legături culturale și economice puternice.
Chiar dacă diaspora românească este numeroasă, un flux invers este vizibil, semn că migrația nu mai este un drum într-o singură direcție. Aproape 220.000 de români s-au restabilit în țară doar în ultimul an, alegând să revină din diverse motive, de la apropierea de familie și dorința de a fi aproape de cei dragi, până la condițiile de muncă mai avantajoase sau proiectele personale și profesionale pe care le pot dezvolta acasă.
Acest fenomen evidențiază faptul că mobilitatea nu este unidirecțională, iar revenirea românilor în țară contribuie nu doar la schimbarea structurii comunităților românești din străinătate, ci și la revitalizarea economică și socială a localităților din România.
România continuă să fie statul UE cu cea mai mare diasporă, însă dinamica migrației se schimbă constant. Noile destinații preferate, creșterea comunităților din țările vecine și fluxul de întoarcere în țară conturează un peisaj complex al mobilității românilor în Europa, iar tendințele actuale sugerează că relația dintre țară și diaspora devine tot mai fluidă și interdependentă.
