Criza politică din Londra începe să aibă efecte vizibile și directe asupra economiei britanice. Investitorii reacționează nervos la instabilitatea din jurul guvernului condus de Keir Starmer, iar consecințele se văd deja în creșterea accelerată a costurilor de împrumut și în deprecierea lirei sterline.
Randamentul obligațiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani a urcat temporar la 5,81%, cel mai ridicat nivel înregistrat din 1998. În paralel, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a depășit pragul de 5,13%, un nivel nemaiatins de la criza financiară din 2008. (Reuters)
Creșterea randamentelor înseamnă, în practică, că statul britanic trebuie să plătească dobânzi mult mai mari pentru a se împrumuta. Acest lucru pune presiune suplimentară pe bugetul public și poate afecta inclusiv costurile creditelor pentru populație și companii.
Investitorii se tem de instabilitate politică
Turbulențele de pe piețe au fost alimentate de tensiunile interne din Partidul Laburist, după demisii din guvern și apeluri tot mai numeroase pentru retragerea lui Starmer din funcția de premier. Potrivit presei britanice, aproape 80 de parlamentari laburiști și-au exprimat nemulțumirea față de conducerea actuală după rezultatele slabe din alegerile locale. (Reuters)
Investitorii se tem că o eventuală schimbare de leadership ar putea aduce politici economice mai radicale și o relaxare fiscală care să mărească deficitul bugetar al Marii Britanii. În astfel de situații, piețele cer dobânzi mai mari pentru a compensa riscul crescut.
Situația a devenit atât de tensionată încât declarația lui Starmer — „nu demisionez” — a fost urmărită în timp real de piețele financiare. După ce premierul a anunțat că rămâne în funcție și a primit sprijin public din partea unor miniștri importanți, randamentele obligațiunilor au scăzut ușor, însă au rămas la niveluri extrem de ridicate. (The Guardian)
Lira sterlină pierde teren
În paralel cu explozia dobânzilor, lira sterlină a intrat sub presiune puternică. Moneda britanică s-a depreciat atât în raport cu dolarul american, cât și față de euro, coborând în jurul pragului de 1,35 dolari pentru o liră. (Reuters)
Analiștii financiari avertizează că investitorii internaționali devin tot mai precauți în privința activelor britanice. În plus, mai multe bănci importante listate la bursă, inclusiv Barclays și Lloyds Bank, au înregistrat scăderi semnificative ale acțiunilor pe fondul temerilor legate de posibile majorări de taxe și de deteriorarea mediului economic. (Reuters)
Petrolul și inflația agravează criza
Problemele politice interne vin într-un moment extrem de delicat pentru economia britanică. Tensiunile din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului au reaprins temerile privind inflația.
Analiștii avertizează că Bank of England ar putea fi nevoită să majoreze din nou dobânzile în acest an pentru a controla un nou val inflaționist alimentat de scumpirea energiei. (The Guardian)
Mai mulți economiști avertizează că Marea Britanie riscă să intre într-o perioadă dificilă, caracterizată prin creștere economică slabă, costuri ridicate de finanțare și scăderea încrederii investitorilor internaționali.
Marea Britanie începe să semene cu România
Situația amintește de reacția piețelor financiare după căderea Guvernului Bolojan din România. Și atunci, investitorii au penalizat rapid instabilitatea politică prin creșterea dobânzilor și deprecierea monedei naționale.
În România, după prăbușirea guvernului, investitorii au devenit îngrijorați că măsurile pentru reducerea deficitului bugetar ar putea fi abandonate. Ca urmare, costurile de finanțare au crescut, iar leul s-a depreciat semnificativ în raport cu euro.
Acum, un scenariu asemănător pare să se contureze și în Marea Britanie: investitorii transmit un mesaj clar clasei politice de la Londra — fără stabilitate politică și disciplină fiscală, piețele reacționează imediat și dur.
În următoarele săptămâni, toate privirile vor fi îndreptate către guvernul lui Starmer și către capacitatea acestuia de a recâștiga încrederea investitorilor și de a evita transformarea turbulențelor politice într-o criză economică majoră. (The Guardian)
