Cu peste 99% dintre voturi numărate, PAS a obținut aproape 50% (49,99%), în timp ce Blocul Patriotic, pro-rus, s-a situat mult în urmă, cu 24,28%.
Rezultatul oferă PAS șansa de a forma singur o majoritate în legislativul de 101 locuri, evitând nevoia de alianțe complicate. Dacă majoritatea absolută se confirmă, partidul va putea continua reformele și va accelera procesul de aderare la Uniunea Europeană, obiectiv asumat public de președinta Maia Sandu, care a declarat că dorește ca Moldova să devină membră a UE până în 2030.
„Moldovenii au arătat că libertatea unui neam e prea mare ca să încapă într-o sacoșă cu bani”, a spus Igor Grosu, liderul PAS și președintele Parlamentului, făcând referire la acuzațiile privind tentativele pro-rușilor de a cumpăra voturi. El a subliniat că partidul va guverna pentru toți cetățenii, indiferent de opțiunile electorale, și a cerut „iertare și unitate” după o campanie tensionată și plină de atacuri.
Scrutinul a fost marcat de incidente, inclusiv alerte false cu bombă la secții de votare din străinătate și atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului. Poliția a reținut trei persoane suspectate că plănuiau tulburări după închiderea urnelor.
Victoria PAS a fost salutată imediat la nivel internațional. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat Chișinăul cu mesajul „Moldova, ați reușit din nou. Ușa noastră rămâne deschisă”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a apreciat că votul exprimă „voința puternică a cetățenilor moldoveni pentru libertate și suveranitate”, în timp ce premierul britanic Keir Starmer a subliniat că alegătorii au ales „o cale a libertății, în ciuda tentativelor Rusiei de a submina democrația”.
Pentru Kremlin, rezultatul reprezintă o lovitură majoră, având în vedere că Republica Moldova a fost considerată în permanență parte din zona sa de influență. Politicienii de la Moscova și formațiunile pro-ruse au acuzat fraude și se pregătesc să conteste rezultatele, ceea ce ar putea duce la proteste.
În ciuda acestor tensiuni, victoria PAS oferă președintei Maia Sandu și echipei sale un mandat solid pentru a continua reformele în justiție, economia și administrația publică, dar și pentru a gestiona problema delicată a regiunii separatiste Transnistria, unde sunt staționați aproximativ 1.500 de soldați ruși.
Alegerile din 2025 au arătat nu doar direcția politică a Republicii Moldova, ci și hotărârea unei societăți care, în ciuda vulnerabilităților și presiunilor externe, a ales să privească spre Bruxelles și nu spre Moscova.
