Concret, dispozitivele în cauză ar fi detectat când mașinile se aflau în condiții de testare și se asigurau că emisiile nocive de oxizi de azot (NOx) erau menținute în limitele legale, pentru a păcăli autoritățile.
Avocații susțin că este cea mai mare acțiune colectivă din Anglia și Țara Galilor, ce ar putea implica, în final, 1,6 milioane de proprietari de mașini. Reclamanții au citat un raport al Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat care a constatat că emisiile excesive de NOx au cauzat 124.000 de decese premature în UK și Europa între 2009 și 2024.
Cele cinci companii neagă acuzațiile, susținând că software-ul utilizat era legal și necesar pentru protejarea motoarelor.
O decizie finală este așteptată în vara anului 2026, urmată de un nou proces pentru posibile despăgubiri. În funcție de rezultat, alte nouă companii auto s-ar putea confrunta cu procese similare.
Scandalul “Dieselgate” a izbucnit în septembrie 2015, când Agenția Americană pentru Protecția Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat dispozitive software, numite “defeat devices”, pentru a reduce artificial emisiile de oxizi de azot în timpul testelor. În 2020, Înalta Curte a decis că Volkswagen a încălcat regulile Uniunii Europene, iar compania a încheiat un acord amiabil, plătind 193 de milioane de lire sterline către 91 de mii de șoferi britanici. Până acum, grupul german a plătit în total peste 32 de miliarde de euro în întreaga lume.
