Măsurile anunțate de ministra Mahmood au intrat în vigoare pentru adulții și copiii însoțiți care solicită azil începând de luni 2 martie, fără a fi supuse votului parlamentar, întrucât guvernul modifică pur și simplu regulile existente.
Conform noilor reguli, cazurile solicitanților de azil vor fi revizuite la fiecare 30 de luni, după care aceștia ar putea fi trimiși în țara de origine, cu condiția ca acest lucru să fie considerat sigur.
Pentru cei care au depus deja o cerere de azil, regulile existente, care oferă protecție pe o perioadă de cinci ani și opțiunea de a-și aduce familia în Marea Britanie, continuă să se aplice.
Copiii neînsoțiți vor continua, de asemenea, să beneficieze de protecție pe o perioadă de cinci ani, în timp ce guvernul ia în considerare o politică pe termen lung pentru acest grup.
Unele dintre celelalte reforme propuse de ministra Mahmood ar trebui să fie adoptate ca legi după o examinare parlamentară completă și, prin urmare, este puțin probabil să intre în vigoare până la sfârșitul acestui an.
Acestea includ dublarea perioadei necesare pentru ca majoritatea migranților să obțină drepturi de ședere permanentă în Regatul Unit, de la cinci la 10 ani. În cazul refugiaților, acest proces ar putea dura 20 de ani.
Exemplul danez
Săptămâna trecută, ministra Mahmood a vizitat Danemarca, unde social-democrații, partidul frate al Partidului Laburist, au respins provocarea electorală a unui partid populist de dreapta, adoptând o poziție mai dură în ceea ce privește imigrația.
Danemarca a trecut de la un sistem care oferea refugiaților șapte ani de protecție și o cale către stabilirea permanentă, la revizuirea cazurilor lor cel puțin o dată la doi ani.
În cadrul unui interviu acordat în timpul vizitei sale de documentare la Copenhaga, Mahmood a declarat că guvernul „schimbă o presupunere veche despre ce înseamnă să fii refugiat, trecând de la un statut permanent la unul temporar”.
Ea a spus că acest lucru se datorează faptului că „va fi mai puțin atractiv pentru migranții ilegali să vină în țara noastră” și că dorește să „schimbe calculul din mintea oamenilor care sunt pe punctul de a se urca într-o barcă”, adăugând: „Vom avea un sistem mult mai dificil pentru sosirile ilegale”.
Însă unii membri ai propriului său partid au acuzat-o deja că „imită” Reform UK (dreapta populistă) și au pus la îndoială politicile de imigrare mai dure după pierderea unui mandat de deputat sigur din circumscripția Gorton și Denton în favoarea Partidului Verzilor în scrutinul parțial de joia trcută.
Liderul Verzilor, Zack Polanski, a acuzat Partidul Laburist că repetă retorica extremei drepte în ceea ce privește imigrația.
Imran Hussain, de la organizația caritabilă Refugee Council, a declarat la BBC că revizuirea statutului refugiaților – care au fost solicitanți de azil acceptați, nu respinși – ar fi costisitoare și ar distrage atenția ministerului de interne de la accelerarea sistemului.
El a avertizat, de asemenea, că dacă refugiații simt că „au un picior în sala de plecări”, chiar dacă cererea lor de azil a fost acceptată, atunci acest lucru le-ar îngreuna menținerea unui loc de muncă și integrarea.
Însă ministra Mahmood, într-un interviu acordat BBC la Ambasada Britanică din Copenhaga, a declarat că importanța schimbărilor propuse de ea nu trebuie subestimată: „Sincer, cred cu adevărat că aceste reforme sunt esențiale pentru noi ca țară și că avem o problemă reală cu lipsa de control asupra sistemului nostru de frontieră și cu efectele pe care aceasta le are asupra încrederii publicului în politică, dar și asupra capacității statului de a face efectiv ceva”.
În cadrul vizitei sale, ministra Mahmood a inspectat și cazarea în dormitoare a noilor sosiți în Danemarca, într-un centru de primire situat într-o zonă rurală, la 16 mile de capitala daneză.
Ea și-a exprimat aprobarea față de condițiile de cazare – calde chiar și la temperaturile sub zero grade înregistrate în Danemarca, dar de bază, la limita austerității.
Ministra Mahmood a subliniat că este pe deplin hotărâtă să mute solicitanții de azil din hoteluri în condiții similare în Marea Britanie.
Ea a recunoscut că Partidul Laburist ar putea pierde următoarele alegeri dacă nu își va respecta promisiunea de a pune capăt utilizării hotelurilor pentru solicitanții de azil.
Ea a declarat: „Aceasta este o prioritate cheie. Dacă nu ne vom îndeplini promisiunea față de poporul britanic, mă aștept ca acesta să voteze în consecință.
„Asta înseamnă pierderea dreptului de a fi guvernul țării tale.”
Similitudini și diferențe cu Danemarca
Nu numai că este o țară mult mai mică și mai puțin diversă decât Marea Britanie, dar nici nu se confruntă cu provocarea bărcilor mici pline cu potențiali migranți care călătoresc spre țărmurile sale.
Atât Reform UK, cât și Partidul Conservator spun că traversările Canalului Mânecii nu vor fi oprite decât dacă Mahmood este dispusă să părăsească Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Ea nu va face acest lucru, deși încearcă să modifice modul în care este interpretată pentru a permite îndepărtarea unui număr mai mare de solicitanți de azil.
În 2025, un total de 41 472 de migranți au traversat Canalul Mânecii în bărci mici, cu aproape 5 000 mai mulți decât în anul precedent.
Întrebată dacă ar trebui să fie sinceră cu alegătorii și să le spună că problema imigrației ilegale nu va fi rezolvată în acest Parlament, Mahmood a recunoscut că „va fi dificil”, dar că este hotărâtă să reducă numărul imigranților.
Ministra Mahmood va ține un discurs săptămâna aceasta despre „argumentele progresiste” în favoarea controlului imigrației.
Luna trecută, aproximativ 40 de deputați Laburiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul propunerilor de modificare a drepturilor de ședere permanentă pentru migranții care locuiesc deja aici, descriind abordarea retrospectivă ca fiind „nebritanică” și „schimbarea regulilor jocului”.
Ei au avertizat că acest lucru ar putea agrava deficitul de forță de muncă calificată din Marea Britanie, în special în sectorul îngrijirii.
Conservatoare social
În vârstă de 45 de ani, Shabana Mahmood s-a născut la Birmingham, fiica unor părinți imigranți din Pakistan. Deși s-a declarat musulmană practicantă, ea a luat poziții tranșante împotriva islamiștilor radicali și a luat măsuri de sprijin pentru comunitatea evreiască din Regatul Unit după atentatul terorist islamist de la Manchester care a dus la moartea a doi evrei în octombrie 2025, chiar în ziua de Yom Kipur, cea mai sfântă sărbătoare din calendarul iudaic.
Mahmood s-a declarat conservatoare din punct de vedere social și a citat-o pe fost prim ministră (1979 – 1990) și lideră a Partidului Conservator, Margaret Thatcher, printre modelele sale în politică. Unii observatori o consideră lidera aripii de dreapta a Partidului Laburist și o potențială succesoare a premierului Keir Starmer, extrem de impopular la ora actuală, deși Mahmood nu s-a declarat interesată de postul de lideră a partidului și implicit prim ministră.
