Publicația britanică susține că românii solicită un număr record de împrumuturi studențești, „într-o presupusă fraudă pe scară largă”. Numărul românilor celor care accesează până la 13.000 de lire sterline este de aproape patru ori mai mare decât cel celei mai apropiate naționalități și ocupă locul al doilea după cei 1,1 milioane de studenți britanici care împrumută bani pentru a-și finanța studiile.
Astfel, investigația evidențiază faptul că numărul împrumuturilor studențești solicitate de români s-a triplat în cinci ani, adică în perioada 2019-2024, de la 25.046 la 78.325, depășind cu mult numărul de 19.653 de cetățeni polonezi care primesc fonduri.
Ministrul britanic al educației a promis că va lua măsuri împotriva universităților „francizate” unde se înscriu majoritatea românilor. Aceste facultăți sunt adesea private și oferă cursuri în parteneriat cu universitățile consacrate. Potrivit publicației, aceste universități sunt ușor accesibile, se poate intra cu note mai mici și au un program mai lejer, astfel că ele sunt „exploatate” de studenți care se înscriu doar pentru a obține banii, apoi abandonează cursurile fără intenția de a finaliza studiile și de a rambursa banii.
„Este extrem de clar că există fraude pe scară largă, însă nimănui nu pare să-i pese. Acest lucru nu este o surpriză. Fac apel la Guvern să inițieze o analiză cuprinzătoare a modului în care s-au dus acești bani și, mai important, a modului în care îi putem recupera”, a declarat un deputat britanic independent.
Departamentul pentru Educație (DfE) susțin că acești studenți au o probabilitate de peste două ori mai mare de a abandona școala și o probabilitate mult mai mică de a obține un loc de muncă sau a continua studiile, în comparație cu cei care sunt la o universitate convențională.
Biroul pentru Studenți (OfS) susține că peste două treimi dintre studenții care urmează cursuri francizate provin din naționalități pentru care engleza nu este limba maternă, românii fiind „foarte reprezentați” în acest grup. Ei au dreptul la împrumuturi dacă sunt rezidenți în Regatul Unit de cel puțin trei ani sau dacă au statut de rezidenți rezidenți în UE.
„Ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la practicile unor agenți de recrutare terți care recrutează studenți care nu sunt originari din Anglia sau nu sunt familiarizați cu modul în care funcționează sistemul de învățământ superior englez, pentru cursuri subcontractate în Anglia.
Aceste preocupări includ utilizarea stimulentelor financiare pentru a atrage studenții la cursuri care nu sunt potrivite pentru ei sau solicitarea studenților să plătească agenților de recrutare pentru servicii pe care le-ar putea oferi singuri, cum ar fi aplicarea la o universitate sau un colegiu sau taxe suplimentare de înscriere. În unele cazuri, potențialilor studenți li se pot oferi informații inexacte despre cursuri sau împrumuturi studențești în încercarea de a-i înscrie”, a declarat purtătorul de cuvânt al OfS, conform sursei menționate.
Consultantul educațional Lia Hancianu a explicat faptul că scandalul este despre împrumuturile pentru costurile de trai și a menționat care este, de fapt, categoria de români care accesează împrumuturile. Aceasta a evidențiat faptul că sunt două categorii de români care se înscriu la universități, cei care au studiat înainte de Brexit și cei care locuiesc acolo și muncesc, dar care au aplicat, ulterior, la universitate.
Sunt tineri care au finalizat studiile în România și care au aplicat de bună-credință la licență sau la master în Anglia, dar care au putut accesa doar împrumutul pentru taxa de școlarizare, nu și pentru costurile de trai despre care vorbesc britanicii. De cealaltă baricadă sunt cei care locuiesc de ceva vreme acolo, au locuri de muncă, au documentele necesare și aplică pentru a obține împrumutul pentru costurile de trai.
„Împrumuturile trebuie să le ramburseze în 30 de ani de la absolvire, adică să oferi un procent din ceea ce câștigă, doar dacă câștigă după un anumit plafon. Și avem copii care deja rambursează, alții care nu rambursează pentru că nu câștigă încă banii respectivi. Și asta e prima categorie. Dar asta e categoria liniștită.
Categoria despre care ei vorbesc este categoria studenților care trăiesc în Marea Britanie. Deci ei s-au dus în Marea Britanie nu pentru studii, s-au dus în Marea Britanie să muncească. Sunt acei români care sunt deja stabiliți în Marea Britanie de ani de zile sau sunt stabiliți în ultimii ani, oricum sunt acolo înainte de Brexit. Pentru că ei accesează împrumut pentru taxa de școlarizare, banii ăia se duc direct la universitate și mai accesează împrumut pentru costuri de trai. Banii ăia vin în buzunarul lor. Și atunci, asta e scandalul, de fapt. Pentru asta, categoria a doua, practic, de studenți. Deci cei care lucrează, care au job-uri mai low quality, sunt cei care majoritar accesează genul ăsta de împrumuturi”, a declarat consultantul educațional Lia Hancianu.
Consultantul educațional Lia Hancianu a explicat și cum unele universități se folosesc, în mod legal, de acest aspect și iau bani de la stat. Universitățile respective sunt mult mai ușoare, iar ele primesc bani de la statul britanic pentru fiecare student care ia împrumut și trece anul cu succes, după care statul nu mai reușește să-i recupereze. O altă problemă e că statul nu are un sistem prin care să-i monitorizeze pe cei care au luat împrumut.
„De ce nu vorbesc în presă și despre universitățile respective care fac asta? Unde sunt studenții ăștia români? Unde sunt ei? Adică eu așa aș întreba, unde sunt studenții ăștia înscriși majoritar? La ce universități? Și de ce nu vorbesc despre universitățile respective? Pentru că universitățile închid ochii, de ce? Pentru că ei își iau banii. Adică gândiți-vă că eu, ca business, banii eu îi primesc de la Guvern, pentru că legal am niște studenți care sunt la mine. Acolo eu aș spune, mai degrabă, că este frauda, pentru că tu nu pregătești corespunzător niște studenți. Tu ca universitate vrei să-ți iei banii și pe student la rândul lui, îl interesează să nu învețe nimic și să treacă ca gâsca prin apă”, a mai declarat experta.
În același timp, Lia Hancianu punctează faptul că mulți români nu se încadrează în plafonul respectiv, având job-uri prost plătite și nu li se mai cer banii înapoi. Mai mult decât atât, sunt firme care ajută oamenii să acceseze acele împrumuturi și care, printr-o înțelegere, primesc o parte din bani.
„Firma aia face bani că îi înscrie, universitatea câștigă că trece în fiecare an studentul și primește bani la Guvern, iar studentul, la rândul lui, câștigă. Adică e un fel de înțelegere tacită între toți membrii. Britanicii trebuie să se uite mai întâi în grădina lor. Adică nu țin partea nici la dreapta, nici la stânga, dar pur și simplu, de ce nu s-au uitat și la universități?”, a punctat consultantul educațional.
