Apa plasmatică, cunoscută și sub denumirea „plasma activated water” (PAW), se obține prin trecerea apei printr-un câmp de plasmă — un gaz ionizat. Acest proces îmbogățește apa cu specii reactive de oxigen și azot, care au efecte benefice asupra plantelor: stimulează germinarea, accelerează creșterea și chiar elimină anumiți agenți patogeni de pe semințe.
În Asia, mai ales în Coreea de Sud și Japonia, cercetările pe apa plasmatică sunt avansate. Studii publicate în Scientific Reports arată că semințele tratate cu apă activată de plasmă au o rată de germinare mai mare și o rezistență sporită la boli. În India, experimente similare au arătat creșterea randamentului la culturile de grâu și orez.
România, pe de altă parte, stă slab la capitolul tehnologii agricole moderne. Conform datelor Eurostat, doar 14% din suprafața agricolă era irigată în 2023, comparativ cu 40% în Spania. În aceste condiții, productivitatea rămâne sub media europeană, iar fermierii depind în continuare de pesticide și de vreme.
Aici intervine importanța invenției celor două eleve. Ioana și Eliza au pornit proiectul în clasa a IX-a, testând germinarea semințelor de fasole vechi cu apă plasmatică. Rezultatele le-au convins să creeze un dispozitiv care poate fi atașat la un sistem de irigații. Practic, fermierul nu trebuie să schimbe infrastructura — apa obișnuită se transformă în apă plasmatică direct pe teren. „Scopul nostru a fost să realizăm un dispozitiv care poate fi atașat la sistemele de irigații pentru a produce apă plasmatică, crescând productivitatea și sustenabilitatea în agricultură”, explică elevele în prezentarea proiectului lor.
Europa are deja direcții clare. Strategia Farm to Fork a Uniunii Europene urmărește reducerea cu 50% a pesticidelor până în 2030. Dacă România nu adoptă tehnologii alternative precum apa plasmatică, fermierii noștri riscă să rămână în urmă pe piața europeană.
Povestea celor două românce nu e doar un succes personal, ci un semnal pentru o întreagă industrie. Dacă ideea lor va fi dezvoltată la scară industrială, agricultura ar putea deveni mai productivă, mai sustenabilă și mai prietenoasă cu mediul. În loc să se bazeze pe substanțe chimice costisitoare, fermierii ar putea folosi o resursă simplă: apă transformată inteligent.
Recunoașterea internațională pe care au primit-o Ioana Tofan și Eliza Baluș la Londra arată că invenția nu este doar un experiment de laborator, ci o direcție validată de specialiști. Întrebarea care rămâne: va ști România să profite de acest potențial?
