Realizarea unui parteneriat autentic va necesita angajament constant, reformă industrială și sprijin pentru ecosistemele de inovație care se dezvoltă de ambele părți.
Pe măsură ce Europa intră într-o nouă eră de incertitudine geopolitică, România se regăsește mai aproape de centrul evenimentelor decât oricând de la aderarea la NATO. Lansarea raportului Building Better Defence Industry Partnerships: Opportunities in the New Geopolitics la Palatul Westminster a evidențiat o realitate pe care factorii de decizie și industria nu o mai pot ignora: postura strategică în schimbare a României generează atât oportunitate, cât și urgență pentru Regatul Unit.
Raportul argumentează că România se află „la o răscruce strategică”, o descriere care reflectă poziționarea țării pe flancul estic al NATO și tranziția mai amplă a Europei către consolidarea rezilienței în apărare. Cu investiții naționale în creștere și acces la noi instrumente europene dedicate consolidării capacității industriale de apărare, România are șansa de a-și transforma un ecosistem de apărare rămas în urmă.
Evenimentul de la Westminster, găzduit de Bob Blackman CBE MP și moderat de Dr. David Webster, a reunit experți ale căror perspective au contribuit la documentarea raportului. Nick Bolan, de la Airbus Defence and Space, a oferit o analiză privind comunicațiile militare prin satelit și capabilitățile viitorului; generalul (r) de flotilă aeriană Adrian Duță, în prezent Senior Advisor la KPMG România, a detaliat structurile și procesele instituționale de achiziții; Nicoleta Grădinaru, de la MGNG UK, a prezentat realitățile comerciale cu care se confruntă companiile internaționale pe piața românească; iar George Bara, fondatorul Zetta Critical, a oferit un studiu de caz asupra potențialului tehnologiilor de apărare emergente în România și provocărilor întâmpinate de companiile tinere la scalare. Împreună, aceste perspective au ilustrat natura multidimensională a transformării României — de la programele tradiționale din industria aerospațială și de apărare, până la un val tot mai puternic de tehnologii dual-use sofisticate.
Evenimentul a atras un public larg din comunitatea de apărare, incluzând reprezentanți ai Ministerului Apărării din Regatul Unit, UK Trade and Investment, specialiști din industria aerospațială și de apărare, precum și membri ai ecosistemelor de defence-tech din România și Ucraina. A fost prezent și un fost atașat al apărării al Regatului Unit în România, alături de cadre militare în rezervă din RAF și Royal Navy. Prezența lor a subliniat interesul ridicat pentru temele raportului și importanța atribuită cooperării bilaterale la nivel guvernamental, comercial și de inovare.
Elaborarea raportului a fost susținută de o coaliție de organizații active în sectoarele juridic, de consultanță, tehnologie și investiții. Wolf Theiss România a oferit expertiză specializată în cooperare industrială și reglementări privind achizițiile militare; KPMG România a contribuit cu analiză privind dezvoltarea capabilităților și procesele instituționale; iar parteneri din zona de inovație și venture capital, precum Activize, How to Web și Underline Ventures, au adus perspectiva tehnologiilor emergente în apărare și dual-use. Raportul include și contribuțiile unui grup mai larg de practicieni și experți, ale căror interviuri și perspective au modelat câteva dintre capitolele analitice.
Completând aceste perspective, prefața raportului — semnată de generalul (r) Daniel Petrescu, fost șef al Statului Major al Apărării — oferă o analiză strategică fundamentată pe experiența sa extinsă în structurile NATO și pe colaborarea îndelungată cu omologi britanici. Contribuția sa subliniază atât progresele importante făcute de România în direcția interoperabilității NATO, cât și reformele structurale necesare pentru a valorifica pe deplin potențialul industrial și operațional al țării.
Context geopolitic: cooperare militară UK–România în intensificare
Lansarea raportului vine într-un moment în care cooperarea militară dintre Regatul Unit și România atinge cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. În noiembrie 2024, cele două guverne au semnat la Londra un nou Acord de Cooperare în Apărare, un cadru amplu care acoperă douăzeci și cinci de domenii — de la managementul traficului aerian și combaterea amenințărilor hibride, până la instruire, schimburi de personal și operațiuni comune. Acordul include și înființarea unui comitet bilateral care va evalua anual progresul și va identifica noi direcții de colaborare.
Acest cadru politic se reflectă direct în activitatea militară din teren. Misiunile de poliție aeriană NATO desfășurate de RAF la baza Mihail Kogălniceanu, precum și contribuția substanțială a Regatului Unit la exercițiul Steadfast Dart 25 — care a reunit peste două mii de militari și sute de vehicule — ilustrează intensificarea pregătirii și interoperabilității dintre cele două țări.
Toate aceste perspective converg în mesajul central al raportului: modernizarea nu poate fi obținută doar prin achiziționare de echipamente. Structurile industriale, procesele instituționale și ecosistemele de inovare trebuie să evolueze simultan pentru ca România să devină un contributor semnificativ la reziliența europeană în apărare. După cum subliniază Webster: „Companiile britanice au trecut adesea cu vederea potențialul pieței românești… Dacă nu au construit relații locale solide, acest fond de bani ar putea rămâne inaccesibil.”
Unul dintre principalele obstacole structurale îl reprezintă moștenirea vastului conglomerat industrial de stat din apărare. ROMARM, holdingul care reunește majoritatea întreprinderilor de stat din industria de apărare, ilustrează dificultatea modernizării unei baze industriale create pentru o altă epocă. Direcționarea noilor instrumente europene către structuri moștenite riscă să limiteze impactul investițiilor. Raportul prezintă reforma guvernanței, a proprietății și a direcției instituționale nu ca pe o critică, ci ca pe o condiție fundamentală pentru dezvoltarea unui sector de apărare competitiv.
Această dimensiune instituțională se extinde și asupra achizițiilor publice. În pofida unor îmbunătățiri recente la nivelul testării și evaluării, achizițiile sunt percepute ca dificile, cu proceduri care favorizează marile companii consacrate și limitează accesul tehnologiilor emergente. Contribuitorii au subliniat că procese mai clare, dialog mai activ și o cultură instituțională mai agilă sunt esențiale pentru consolidarea capabilităților României.
Peisajul inovării reflectă aceeași dualitate. România dispune de un bazin excepțional de ingineri și specialiști software, dar ecosistemul de inovare orientat spre apărare este încă în fază incipientă. Acest „paradox defence-tech” — capabilitate ridicată, dar sprijin instituțional limitat — a fost un fir roșu al discuțiilor din cadrul evenimentului. Din acest motiv, parteneriatele internaționale, inițiativele dual-use și programele de venture pentru stadiile incipiente devin tot mai importante pentru noua generație de antreprenori în tehnologii de apărare.
Când discuția s-a îndreptat spre perspectiva anului 2030, tonul a fost unul prudent optimist. Dacă reformele în achiziții avansează, dacă ecosistemele de inovare se maturizează și dacă structurile industriale se adaptează, România ar putea intra în următorul deceniu cu o industrie de apărare mult mai competitivă și cu o capacitate operațională consolidată. 
Întrebarea este dacă România va avea un rol în conturarea viitorului ecosistem european de apărare sau dacă acesta se va forma fără contribuția sa, în altă parte.
Această oportunitate se înscrie într-un context mai larg de aprofundare a cooperării militare dintre Regatul Unit și România. Inițiative recente ale guvernelor și ale NATO au intensificat colaborarea, de la misiuni comune de poliție aeriană și programe de instruire, la eforturi mai ample de interoperabilitate în cadrul Alianței. Aceste evoluții dau o nouă dimensiune strategică relației bilaterale și oferă baza practică pentru parteneriatele industriale și tehnologice analizate în raport.
Pentru companiile britanice, raportul identifică numeroase puncte de contact în care capabilitățile lor se aliniază cu necesitățile României. Modernizarea românească acoperă domeniul aerian, terestru, naval, comunicații și tehnologii emergente, generând oportunități pentru punctele forte britanice: integrare de sisteme, comunicații securizate, servicii satelitare, soluții de instruire, consultanță strategică și tehnologii avansate dual-use. Dar mesajul este constant: succesul depinde de angajament timpuriu, prezență continuă, parteneriate locale credibile și o înțelegere autentică a peisajului instituțional românesc. Într-o piață modelată de alianțe pe termen lung, continuitatea contează.
UK/Romania Business — organizația care a realizat raportul — se află în centrul acestui demers. Misiunea sa este de a consolida cooperarea bilaterală între guverne, industrie și comunitatea de inovare, și de a ajuta companiile britanice să înțeleagă potențialul uneia dintre cele mai strategic poziționate piețe emergente din Europa. Prin analize, facilitarea dialogului și sprijinirea colaborării practice, urmărește să asigure că relevanța crescândă a României este întâmpinată cu un angajament britanic informat și consecvent.
Pe măsură ce Europa traversează un mediu de securitate în schimbare rapidă, miza nu ar putea fi mai clară. România are nevoie, ambiție și talent. Regatul Unit are experiență, capabilități și o alianță de lungă durată. Dacă ambele părți valorifică acest moment, parteneriatul are potențialul de a modela viitorul inovării în apărare și al cooperării industriale în regiune.
Raportul se încheie cu un avertisment aplicabil tuturor celor implicați: oportunități de o asemenea amploare apar rar. În climatul strategic actual, niciuna dintre țări nu-și poate permite să lase această șansă să treacă.
scris de Cristina Irimie
