fbpx

Români și albanezi, din nou în presa britanică. The Telegraph: bande acuzate că evită controalele la frontieră și comit spargeri în serie în Regatul Unit

Presa britanică readuce în prim-plan subiectul infracționalității organizate, după ce un fost detectiv de la Scotland Yard a avertizat că grupări de români și albanezi ar reuși să intre în Marea Britanie fără ca trecutul lor penal să fie semnalat la graniță, pentru a comite spargeri în mai multe regiuni ale țării.

Declarațiile au fost făcute de David McKelvey, fondatorul unei companii private de securitate numite „My Local Bobby”, care susține că echipe bine organizate de hoți călătoresc în Regatul Unit, atacă locuințe din mai multe comitate și apoi încearcă să părăsească rapid țara.

Potrivit acestuia, zonele cele mai afectate includ Hertfordshire, Essex, Kent, Cheshire, Yorkshire și Merseyside. McKelvey atrage atenția că nu este vorba despre infracțiuni izolate, ci despre rețele mobile și structurate, care profită de slăbiciuni ale sistemului de control și de lipsa resurselor în anchetele poliției.

Date alarmante: jumătate dintre cartiere, fără nicio spargere rezolvată

Avertismentul vine în contextul în care o analiză a datelor poliției, publicată de The Telegraph, arată că în aproape jumătate dintre cele 34.000 de cartiere din Anglia și Țara Galilor nu a fost soluționată nicio spargere în ultimii trei ani.

Deși numărul total al spargerilor a scăzut în ultimii ani – de la 384.000 la 245.000 – rata de inculpare rămâne extrem de redusă, crescând doar de la 3,7% la 4,7% până în martie 2025.

Cazuri recente: români și albanezi condamnați pentru spargeri

Un exemplu menționat în articol este cel al unei echipe formate din doi români, Ion Zaharia (44 de ani) și Samir Barbulesteanu (23 de ani), care au intrat în Anglia în octombrie anul trecut prin portul Harwich, Essex, într-o mașină cu numere franțuzești.

La scurt timp după sosire, cei trei membri ai grupului ar fi comis mai multe spargeri în Warrington (Cheshire) și Scarborough (North Yorkshire), atacând inclusiv locuințe în care se aflau o femeie în vârstă și o copilă. Ei au fost în cele din urmă prinși, condamnați și li s-a spus că vor fi deportați după executarea pedepselor.

Un alt caz implică o bandă de cinci albanezi care ar fi furat bunuri în valoare de peste 1 milion de lire sterline, stabilind ținte săptămânale pentru cantitatea de aur pe care doreau să o sustragă.

Gruparea a fost legată de 44 de spargeri în mai multe comitate din Regatul Unit, iar poliția a descoperit pe telefoanele lor sute de imagini cu obiecte furate, inclusiv bijuterii, genți de designer și ceasuri scumpe.

Românii, pe primul loc la condamnări pentru furt în rândul străinilor

Date obținute de Centrul pentru Controlul Migrației, pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Justiției britanic, arată că românii reprezintă cel mai mare număr de cetățeni străini condamnați pentru furt în Anglia și Țara Galilor.

Între 2021 și 2023, din peste 108.000 de condamnări pentru furt, aproximativ 12.320 au implicat cetățeni străini. Românii au fost pe primul loc, cu 4.393 de condamnări, adică un sfert din totalul străinilor condamnați.

Reacția autorităților: poliția promite acțiuni mai ferme

Consiliul Național al Șefilor de Poliție (NPCC) a transmis că spargerile sunt infracțiuni extrem de invazive și că, din martie 2023, toate forțele de poliție din Anglia și Țara Galilor aplică o politică prin care trebuie să se prezinte la fiecare spargere raportată într-o locuință.

Totodată, autoritățile susțin că lucrează împreună cu unitatea centrală de informații Opal pentru a monitoriza și combate grupările de crimă organizată.

„Nu este vorba despre etnie, ci despre rețele infracționale care exploatează vulnerabilități ale sistemului”, a declarat McKelvey, subliniind că publicul cere răspunsuri clare despre urmărirea infractorilor străini, deportări rapide și pedepse care să descurajeze astfel de fapte.

Un subiect sensibil, între percepție publică și realitatea crimei organizate

Relatările din presa britanică reaprind dezbaterea despre criminalitatea transfrontalieră și despre modul în care autoritățile gestionează fenomenul. În același timp, specialiștii avertizează că accentul ar trebui pus pe rețelele organizate și pe slăbiciunile sistemului, nu pe stigmatizarea comunităților întregi.

External sponsored links bellow

Anunturi promovate