Planul face parte dintr-o amplă ofensivă a Guvernului britanic împotriva imigrației ilegale și ar putea avea implicații și pentru comunitățile de cetățeni străini, inclusiv pentru românii stabiliți în Regatul Unit.
Aproximativ 1,4 milioane de români trăiesc în Marea Britanie, potrivit estimărilor Ministerului Muncii, citate într-o declarație publicată pe site-ul Senatului României în octombrie 2026.
Ministerul britanic de Interne (Home Office) pregătește extinderea utilizării tehnologiei de recunoaștere facială în timp real, cunoscută sub denumirea de Live Facial Recognition (LFR).
Sistemul analizează imaginile surprinse de camere și le compară automat cu fotografiile persoanelor aflate pe listele de supraveghere ale autorităților.
Dacă este identificată o posibilă corespondență, operatorii primesc o alertă. Potrivit regulilor oficiale, identificarea trebuie verificată de personalul autorizat, iar decizia privind eventualele măsuri revine oamenilor, nu algoritmului.
Noua strategie permite utilizarea tehnologiei în zone cu trafic intens, inclusiv în noduri de transport sau la evenimente care atrag un număr mare de participanți.
Documentele oficiale nu stabilesc deocamdată orașele sau locațiile exacte în care vor fi desfășurate viitoarele operațiuni.
Planurile autorităților britanice depășesc identificarea persoanelor suspectate de infracțiuni.
Conform documentelor Home Office, pe listele de supraveghere pot fi incluse, în anumite condiții, persoane care fac obiectul unor ordine de deportare, mandate judiciare ori proceduri active de îndepărtare de pe teritoriul britanic.
De asemenea, tehnologia poate fi folosită pentru localizarea persoanelor care nu respectă condițiile de intrare sau de ședere în Marea Britanie.
Este important că unele dintre aceste situații reprezintă încălcări administrative ale legislației privind imigrația, nu neapărat infracțiuni penale.
Home Office susține că includerea unei persoane pe lista de supraveghere trebuie justificată printr-un scop legal concret, iar simpla apartenență la o comunitate de migranți nu este suficientă.
Extinderea programului de recunoaștere facială vine după ce ministrul britanic de Interne, Shabana Mahmood, a decis dublarea bugetului destinat combaterii imigrației ilegale și creșterea cu 60% a personalului responsabil de aceste operațiuni.
Potrivit investigației, consolidarea resurselor ar trebui să permită desfășurarea a zeci de mii de raiduri, arestări și deportări suplimentare.
Tehnologia a fost deja testată în trei operațiuni desfășurate între noiembrie 2025 și februarie 2026 în portul Holyhead, din nordul Țării Galilor.
Testele au vizat identificarea persoanelor care încercau să intre în Marea Britanie din Irlanda, încălcând ordine de deportare sau fiind căutate în legătură cu infracțiuni din domeniul imigrației.
Ministerul britanic de Interne analizează acum noi teste și posibile utilizări ale sistemului.
Potrivit datelor Ministerului Muncii, prezentate în octombrie 2026, comunitatea românească este estimată la aproximativ 1,4 milioane de persoane, fiind una dintre cele mai numeroase comunități de migranți din țară.
Un raport publicat în iulie 2026 de Bournemouth University și Advisory Council on Romanian Diaspora in the UK (ACORD UK) arată că românii au o contribuție importantă la economia britanică, în special în construcții, sănătate, servicii sociale și antreprenoriat.
Potrivit cercetării, în iunie 2025 lucrau în sistemul public de sănătate NHS England 6.575 de angajați cu cetățenie română, de peste două ori mai mulți decât în 2016.
Românii care locuiesc legal în Marea Britanie nu devin automat ținte ale sistemului de recunoaștere facială. Criteriul urmărit de autorități este existența unui motiv legal de intervenție, nu naționalitatea.
În schimb, cetățenii români care se află în situații de ședere ilegală sau care fac obiectul unor proceduri de expulzare ar putea intra în categoriile vizate de noile controale, la fel ca persoanele de alte naționalități.
După Brexit, cetățenii români care locuiau în Regatul Unit și îndeplineau condițiile au putut obține drept de ședere prin programul EU Settlement Scheme.
Există două forme principale de statut:
Settled status: drept de ședere permanentă, acordat în general după cinci ani de rezidență eligibilă.
Pre-settled status: drept de ședere acordat persoanelor care nu îndeplineau încă toate condițiile pentru statut permanent.
Potrivit instrucțiunilor oficiale ale Guvernului britanic, persoanele care au unul dintre aceste statute își păstrează drepturile de intrare și ședere în condițiile legislației aplicabile.
Ele nu au nevoie de autorizația electronică de călătorie ETA pentru a intra în Marea Britanie.
Autoritățile recomandă însă actualizarea contului UK Visas and Immigration (UKVI) și verificarea faptului că documentul de identitate folosit la călătorie este asociat corect statutului digital.
Pentru românii care călătoresc în Marea Britanie ca turiști și nu beneficiază de o excepție, rămâne obligatorie autorizația electronică ETA, introdusă anterior. Aceasta este o cerință distinctă de noul program de recunoaștere facială.
Extinderea tehnologiei provoacă îngrijorări în rândul organizațiilor pentru protecția drepturilor civile.
Acestea atrag atenția că sistemele de recunoaștere facială pot genera identificări eronate și pot afecta disproporționat anumite comunități.
Sarah Lasoye, reprezentantă a organizației Open Rights Group, a criticat lipsa unei dezbateri publice și a unei supravegheri suficient de clare privind extinderea utilizării tehnologiei.
O altă problemă privește controlul instituțional. William Webster, comisarul britanic pentru biometrie și camere de supraveghere, a declarat pentru Liberty Investigates că nu a fost consultat în elaborarea politicii și că utilizarea recunoașterii faciale în domeniul imigrației nu intră în competențele sale de supraveghere.
Pe 4 noiembrie 2026, Guvernul britanic a anunțat separat intenția de a introduce reguli mai stricte pentru utilizarea recunoașterii faciale de către poliție, inclusiv un organism independent de supraveghere.
